Gunoaie multe in penitenciarul asta...De fapt nu gunoaiele sunt problema ci lipsa unui om care sa faca in mod real curatenie. Din aceasta cauza gunoiul pute si infecteaza tot mediul.
Prin articolele mele, postate pe acest blog, am incercat sa descopar lumii adevarata fata a vietii penitenciare. Panica s-a instalat imediat. Sistemul, lovit din interior, s-a agitat si a reactionat nepotrivit. Obisnuit sa domine prin forta si intimidare, sa castige cu promisiuni desarte si amagire, se gasea acum, dintr-o data, pe un teren de lupta nou in care armele cele mai eficiente sunt pixul, hartia si...inteligenta!
Taramul mass-media este pentru orice om o experienta mereu noua si o provocare constanta! Folosita ca ARMA, mass-media poate fi devastatoare! Atat in atac, cat si in aparare. In mod normal, institutia de stat ar trebui sa angajeze in functiile de "purtator de cuvant" sau responsabil cu relatiile mass-media CEI MAI BUNI OAMENI in comunicare! Din pacate, mentalitatea de stat este exact opusul normalitatii. Pe functiile acestea sunt promovate persoane incompetente, care repeta mecanic niste texte rasuflate invatate pe de rost si care - vezi Doamne- "dau bine" pe ecran! Din cauza acestor concepte primare, TOATE institutiile de stat din Romania sufera enorm la capitolul imagine...dar cui ii pasa?
In penitenciarul Baia Mare purtator de cuvant este d-ra CRINA SUCIU. Pana acum, obisnuita sa reproduca mecanic doua-trei fraze, in fata unor reporteri obositi de drumul lung pana la puscarie, nu a reusit sa faca fata unei provocari mai pretentioase, respectiv contractul cu subsemnatul. Imi cer scuze daca va voi parea lipsit de modestie, dar dupa 14 ani de presa la cel mai inalt nivel (pentru un jurnalist de provincie) pe oameni de genul d-rei de mai sus simt ca-i pot sorbi intr-o lingurita!
Culmea prostiei in materie de comunicare a fost ideea d-rei Suciu ca poate controla TOT ce inseamna relatie directa cu mass-media din partea detinutilor. Am auzit, de exemplu, ca in trecut, dupa ce un grup de detinuti a scris unui ziar local, d-ra a respins documentarea facuta la fata locului, in unitate, de un jurnalist, motivand ca detinutii au renuntat la protestul lor, fapt care era neadevarat. Dupa alte asemenea "succese" madam a fost de-a dreptul socata sa constate ca exista un detinut (EU) care isi permite sa scrie despre penitenciar, pe internet, fara ca ea sa mai poata controla aceste comunicari! Astfel, in loc sa-si adapteze oarecum strategia de comunicare la noua situatie existenta, in loc sa incerce sa "controleze" scurgerea de informatii printr-o abordare echilibrata, atenta si profesionalista a omului "vinovat" (adica tot eu), madam a recurs la "toporul" din dotare si a inceput sa loveasca in nestire. Mai intai direct, prin jignirea si umilirea subsemnatului, apoi prin manevre oculte, prost concepute si executate. Nu va obtine niciodata efectul scontat, dar cand va intelege acest lucru va fi prea tarziu pentru ea...
Mai nou, d-ra a apelat la serviciile unui mercenar media local, un jurnalist fost si el puscarias, Vasile Dragomir. Acesta, actionand la ordin, a inceput sa scuipe si sa manjeasca cu noroi colegi de-ai domnisoarei banuiti ca ar "colabora" cu mine. Asa cum sta bine unei blonde, madam a inceput sa-si rada in pumni si sa se priveasca in oglinda cu o mina triumfatoare. Desigur, nu e nimeni in jurul ei care sa-i spuna ca a gresit, poate chiar capital de data asta. Nu e nimeni suficient de capabil sa vada bine in viitor pentru a estima consecintele care vor decurge dintr-un asemenea comportament. Nu-i nimic, din aceasta experienta vor invata altii, mai inteligenti si mai predispusi la efectuarea unei schimbari de mentalitate...
- Horia Chisu (C.I.-stul unitatii) ramane o figura aparte in acest peisaj dezolant. Constant in afirmatiile pe care le face, dar contradictoriu in actiunile sale, se straduieste sa descifreze "complotul" care sta in spatele demersului meu jurnalistic. Pana acum, eforturile sale nu au dat nici un rezultat. Nu a aflat nici sursele mele de informare, nu poate patrunde nici in tematica viitoarelor mele articole, nu poate nici macar estima corect ce va urma sau care va fi finalitatea demersului meu. Este intr-o ceata totala...Oricum, fata de colegii sai, are cel putin meritul ca INCEARCA sa faca ceva, si asta uzand de mijloacele pe care i le ofera inteligenta si nu forta bruta. Desigur, ii va lua si lui ceva timp pana sa inteleaga ca argumentele cu care reusea sa convinga pana acum detinutii de drept comun NU functioneaza in cazul meu! Un om care a acceptat in mod constient sa-si piarda ANI din viata in libertate pentru ca nu s-a umilit si nu s-a supus unui sistem profund corupt nu se va "indoi" acum, pentru doua-trei luni de puscarie in plus sau minus. Eu detin in mod legal o CONSTIINTA care ma ajuta sa "evadez" in fiecare zi din mediul acesta si sa traiesc LIBER chiar daca sunt dupa gratii. In fata unei asemenea structuri de personalitate, NICIO masura de forta sau amenintare nu produce efecte. Indiferent ca voi fi lovit cu bata, cu sentinta judecatoreasca sau cu alte masuri "legale" de constrangere imi voi pastra mereu treaza constiinta si nu voi accepta sa pierd niciodata singurul lucru valoros pe care il am: LIBERTATEA INTERIOARA singura capabila sa produca liniste si pace chiar si in momente de restriste...
Hm...Stiti care e paradoxul acestei situatii? Si cei din libertate, din societate, si-au pus aceiasi problema: cum sa il controleze pe Cornel Sabou? Si pentru ca nu au gasit raspunsul corect m-au aruncat in puscarie. Lumea moderna este obisnuita sa-si cumpere toate nevoile imediate. Ca moneda de schimb sunt oferite tot felul de avantaje materiale. Ramane insa mereu neachitata polita respectului pentru om! Culmea imposibilului in societatea moderna este sa obti printr-o strangere de mana barbateasca ceea ce nu poti obtine prin oferte materiale consistente!
In fine...Pana cand Horia Chisu, si altii asemenea lui, vor "invata" sa fie BARBATI nu-mi ramane decat sa asist, uneori amuzat, la tot acest spectacol pe care mi-l ofera viata. Multumesc lui Dumnezeu pentru ca mi-a dat privilegiul acesta!!!
- Ligia Petrut este - ca sa zic asa - sefa mea directa in penitenciar. Ea coordoneaza activitatea de la Clubul unitatii, unde lucrez si eu. In ultimul timp a fost acuzata, chiar prin presa, ca m-ar manipula , ca ea ar fi de fapt la originea dezvaluirilor mele, ca s-ar folosi de mine pentru a lovi in colegii ei, etc.
In primul rand, vreau pe aceasta cale SA-I MULTUMESC Ligiei Petrut pentru ca NU a facut lucrurile de care este acuzata! Sunt chiar uimit sa descopar in aceasta femeie "barbatul" de care vorbeam adineaori, persoana capabila sa ofere respectul pentru OM fara sa pretinda nimic in schimb! Stiu ca, intr-un fel, ii fac rau Ligiei scriind aceste lucruri, pentru ca "laudele" mele vor fi in ochii mediocrilor "dovezi" ale "manipularii" sale. Plec insa de la premisa ca daca a reusit sa faca fata pana acum mizeriei penitenciare nu se va impiedica de un banal exercitiu de recunostinta din partea unui om condamnat aspru de soarta. Ligia contabilizeaza multe asemenea atitudini pe care sunt convins ca nu le exploateaza mediatizandu-le sau povestindu-le colegilor. Este, daca vreti, bucuria, dar si "chinul" omului drept. Nu as fi facut niciodata in mod public aceste aprecieri, daca nu s-ar fi intamplat ca ea sa fie in mod public acuzata de chestiuni in care sunt si eu implicat. Si pentru ca acuzatiile care i s-au adus sunt FALSE, este de datoria mea sa fac precizarile cuvenite...Nu ma astept la reactii normale din partea comunitatii penitenciare, dar in acelasi timp afirm cu toata responsabilitatea ca putin imi pasa de eventualele reactii anormale! Pana la urma, ma pot lipsi si de munca de la acest Club sau de alte asa-zise avantaje care rezulta din iesirea la munca! Prefer sa raman OM si sa ma bucur de respectul unui alt OM, decat sa fiu animal si sa traiesc in jungla morala a populatiei animalice de aici! Pana la urma, noi, OAMENII, ne vom intalni si ne vom recunoaste mereu indiferent de locul pe care il ocupam in societate, de uniforma pe care o imbracam sau de cutumele sociale...
Inchei aici articolul de azi si va doresc o zi buna in continuare. Bucurati-va de libertatea din voi...
CORNEL SABOU
P.S. in episodul urmator vom povesti alte exemple concrete de abuzuri savarsite in penitenciar, cu nume si date reale, usor de verificat...Pe curand!
vineri, 16 mai 2008
vineri, 2 mai 2008
CAZURI SI NECAZURI LA PENITENCIARUL BAIA MARE
Am sa punctez in continuare cateva chestiuni in legatura cu materialele scrise de mine pana acum.
- In Penitenciarul Baia Mare s-a pornit o adevarata vanatoare pentru a se afla care sunt sursele mele de informare. La fel ca in libertate tintele mele sunt exclusiv interesate de CINE imi da informatiile si nu de lucrurile care trebuie indreptate. O serie de detinuti au fost deja contactati si intimidati cu amenintari subtile sau directe pentru a nu mai "colabora" cu mine. Altora li s-a promis marea si sarea numai sa nu mai imi spuna nimic. Conducerea analizeaza tot felul de variante pentru a ma izola de restul detinutilor astfel incat sa nu mai am acces la informatiile compromitatoare pentru ei.
- Eforturile lor sunt inutile, dar ei inca nu realizeaza asta. In randul celor mai multe cadre predomina o mentalitate de tip faraonic. Ei privesc detinutul ca pe o sluga care nu are dreptul sa-si strige drepturile. "Slugile" acestea trebuie cumintite prin forta si intimidare. Cu timpul, cadrele acestea vor afla ca eu, Cornel Sabou, nu pot fi intimidat, amenintat sau fortat sa am o atitudine "corespunzatoare". La mine nu are efect decat calea dialogului onest, sincer si cu cartile pe fata. In plus, eu nu am ce sa mai pierd. Libertate nu am, avere nu am...Nu pot nici sa-mi vad copiii. Conditile in care sunt primiti vizitatorii sunt execrabile. Intr-o incapere FOARTE mica sunt inghesuiti copii, parintii, detinuti, toti stand inghesuiti ca si cartile in biblioteca. Detinutii sunt despartiti de vizitatori de o masa lunga si foarte lata fiindu-mi imposibil sa iau un copil in brate sau sa-l imbratisez. Desi legea prevede posibilitatea de a sta pana la 2 ore alaturi de familie, aici detinutul nu este lasat decat 30-40 minute.
- Detinutii care sunt clasati la regim "deschis" au posibilitatea sa lucreze in afara unitatii fara paza. Legea le permite acestora sa detina telefon mobil si card cu bani. Conducerea penitenciarului Baia Mare sfideaza insa legea si nu le permite acestor detinuti sa beneficieze de facilitatile prevazute de lege.
- Detinutii scosi la munca beneficiaza de "zile castig", adica ei castiga lunar un numar de zile care se scad din pedeapsa. Eu lucrez de doua luni la Clubul unitatii fara sa castig nimic. Fac munca benevola pentru ca pe listele de "angajati cu plata" figureaza detinuti care si-au cumparat postul. Chiar daca ei nu lucreaza nimic, beneficiaza totusi de "zile castig" in timp ce eu, care ZILNIC lucrez la emisiuni de radio, revista si concursuri de tot felul, nu primesc decat jigniri si umilinte si asta chiar din partea unei "educator", Crina Suciu. Nici o problema, rabdarea mea nu are limite...
- A intrebat cineva pe blog unde-mi sunt prietenii si sotia. Probabil e vorba tot de un cadru al penitenciarului care mi-a verificat dosarul de aici si a vazut ca sunt vizitat DOAR de fiica mea, minutata Daniela. Deci, prietenii mei sunt oameni cinstiti, sunt la casele lor, cu familiie lor. Nu fac parte din lumea interlopa sau din mafia politica. Cei mai multi dintre ei mi-au vizitat familia in perioada sta si mi-au ajutat copiii sa treaca peste socul arestarii mele. Multumesc pe aceasta cale in mod deosebit lui Dan Parcalab si Puiu Czompa, care m-au si vizitat la inchisoare.
Cat despre sotia mea, ea nu ma prea cauta la penitenciar pentru ca...este in Spania, si munceste acolo ca sa poata asigura supravietuirea copiilor nostri!
-Am sa va semnalez cateva chestiuni ciudate legate de comportamentul unor cadre. Probabil stiti (sau nu) in penitenciar este interzisa detinerea unor anumite obiecte (cum ar fi telefonul mobil). Cu ocazia unor perchezitii, daca se descopera asupra unor detinuti asemenea obiecte interzise, acestea se confisca si detinutul este pedepsit. Obiectele confiscate se inmagazineaza si daca sunt proprietatea detinutului i se inapoiaza la eiberare. Din pacate nu intotdeauna se intampla asa. O mare parte a lucrurilor astfel confiscate dispar pur si simplu! De fapt, acestea sunt ilegal insusite de anumite cadre care se doteaza astfel cu telefoane, CD-uri, CD-playere etc...Pentru asemenea fapte cadrele nu dau socoteala nimanui, pt ca detinutul "vinovat" nu este ascultat de nimeni. Pentru a demonstra ca nu vorbesc prostii, am sa va dau un caz concret.
In data de 22 aprilie 2007, detinutul CRISAN RADU MIHAI este surprins in timp ce asculta muzica la un CD-player (obiect interzis pe atunci) de catre seful de tura FLORE GAVRIS care, in afara programului special de perchezitie, a dat buzna in camera si a confiscat aparatul. Detinutului i s-a intocmit imediat un raport de pedepsire si a fost oprit de la munca. La data de 1 ianuarie 2008, prin ordin al ministrului, s-a aprobat detinerea in penitenciare a aparatelor de ascultat muzica tip CD-player. Detinutul a cerut sa i se inapoieze aparatul, dar acesta nu mai exista nicaieri. Intre timp, Crisan Radu Mihai s-a adresat Parchetului Baia Mare care a deschis un dosar pe numele lui Gavris Flore. Ambele parti au fost audiate la Parchet, dar dupa asta nu se mai stie nimic de soarta dosarului. In prezent, Flore Gavris este sef sectie si a efectuat de mai multe ori presiuni asupra detinutului care se afla in subordinea sa directa pentru ca acesta sa-si retraga plangerea. Detinutul a cautat si cerut protectie la conducerea penitenciarului, dar nu a fost nici macar ascultat. In ziarul "Graiul MM" din 15.08.2007 este publicat chiar un apel al detinutului care reclama ca de trei luni cere audienta la director dar nu este primit.
Aveti asadar, in acest caz, dovada concreta a acestui tip de abuz savarsit de unele cadre ale penitenciarului.
Data viitoare am sa va vorbesc de cazul incredibil al unui detinut care, dimpotriva, dupa ce a fost prins cu obiecte interzise a fost recompensat, trimis in permisie si a primit o multime de alte avantaje. Doua situatii identice la origine (detinuti prinsi cu obiecte interzise) dar cu evolutii total diferite. Toate acestea datorita unor cadre curupte...
CORNEL SABOU
P.S. Din acest moment nu mai sunt permise comentari decat din partea utilizatorilor inregistrati.
p.s.2 In curand voi publica detalii despre sinuciderea unui cadru, eveniment care a avut loc anul trecut. Mai astept doar cateva zile pentru ca mi sa promis ca voi fi informat despre varianta oficiala a mortii acestuia.
- In Penitenciarul Baia Mare s-a pornit o adevarata vanatoare pentru a se afla care sunt sursele mele de informare. La fel ca in libertate tintele mele sunt exclusiv interesate de CINE imi da informatiile si nu de lucrurile care trebuie indreptate. O serie de detinuti au fost deja contactati si intimidati cu amenintari subtile sau directe pentru a nu mai "colabora" cu mine. Altora li s-a promis marea si sarea numai sa nu mai imi spuna nimic. Conducerea analizeaza tot felul de variante pentru a ma izola de restul detinutilor astfel incat sa nu mai am acces la informatiile compromitatoare pentru ei.
- Eforturile lor sunt inutile, dar ei inca nu realizeaza asta. In randul celor mai multe cadre predomina o mentalitate de tip faraonic. Ei privesc detinutul ca pe o sluga care nu are dreptul sa-si strige drepturile. "Slugile" acestea trebuie cumintite prin forta si intimidare. Cu timpul, cadrele acestea vor afla ca eu, Cornel Sabou, nu pot fi intimidat, amenintat sau fortat sa am o atitudine "corespunzatoare". La mine nu are efect decat calea dialogului onest, sincer si cu cartile pe fata. In plus, eu nu am ce sa mai pierd. Libertate nu am, avere nu am...Nu pot nici sa-mi vad copiii. Conditile in care sunt primiti vizitatorii sunt execrabile. Intr-o incapere FOARTE mica sunt inghesuiti copii, parintii, detinuti, toti stand inghesuiti ca si cartile in biblioteca. Detinutii sunt despartiti de vizitatori de o masa lunga si foarte lata fiindu-mi imposibil sa iau un copil in brate sau sa-l imbratisez. Desi legea prevede posibilitatea de a sta pana la 2 ore alaturi de familie, aici detinutul nu este lasat decat 30-40 minute.
- Detinutii care sunt clasati la regim "deschis" au posibilitatea sa lucreze in afara unitatii fara paza. Legea le permite acestora sa detina telefon mobil si card cu bani. Conducerea penitenciarului Baia Mare sfideaza insa legea si nu le permite acestor detinuti sa beneficieze de facilitatile prevazute de lege.
- Detinutii scosi la munca beneficiaza de "zile castig", adica ei castiga lunar un numar de zile care se scad din pedeapsa. Eu lucrez de doua luni la Clubul unitatii fara sa castig nimic. Fac munca benevola pentru ca pe listele de "angajati cu plata" figureaza detinuti care si-au cumparat postul. Chiar daca ei nu lucreaza nimic, beneficiaza totusi de "zile castig" in timp ce eu, care ZILNIC lucrez la emisiuni de radio, revista si concursuri de tot felul, nu primesc decat jigniri si umilinte si asta chiar din partea unei "educator", Crina Suciu. Nici o problema, rabdarea mea nu are limite...
- A intrebat cineva pe blog unde-mi sunt prietenii si sotia. Probabil e vorba tot de un cadru al penitenciarului care mi-a verificat dosarul de aici si a vazut ca sunt vizitat DOAR de fiica mea, minutata Daniela. Deci, prietenii mei sunt oameni cinstiti, sunt la casele lor, cu familiie lor. Nu fac parte din lumea interlopa sau din mafia politica. Cei mai multi dintre ei mi-au vizitat familia in perioada sta si mi-au ajutat copiii sa treaca peste socul arestarii mele. Multumesc pe aceasta cale in mod deosebit lui Dan Parcalab si Puiu Czompa, care m-au si vizitat la inchisoare.
Cat despre sotia mea, ea nu ma prea cauta la penitenciar pentru ca...este in Spania, si munceste acolo ca sa poata asigura supravietuirea copiilor nostri!
-Am sa va semnalez cateva chestiuni ciudate legate de comportamentul unor cadre. Probabil stiti (sau nu) in penitenciar este interzisa detinerea unor anumite obiecte (cum ar fi telefonul mobil). Cu ocazia unor perchezitii, daca se descopera asupra unor detinuti asemenea obiecte interzise, acestea se confisca si detinutul este pedepsit. Obiectele confiscate se inmagazineaza si daca sunt proprietatea detinutului i se inapoiaza la eiberare. Din pacate nu intotdeauna se intampla asa. O mare parte a lucrurilor astfel confiscate dispar pur si simplu! De fapt, acestea sunt ilegal insusite de anumite cadre care se doteaza astfel cu telefoane, CD-uri, CD-playere etc...Pentru asemenea fapte cadrele nu dau socoteala nimanui, pt ca detinutul "vinovat" nu este ascultat de nimeni. Pentru a demonstra ca nu vorbesc prostii, am sa va dau un caz concret.
In data de 22 aprilie 2007, detinutul CRISAN RADU MIHAI este surprins in timp ce asculta muzica la un CD-player (obiect interzis pe atunci) de catre seful de tura FLORE GAVRIS care, in afara programului special de perchezitie, a dat buzna in camera si a confiscat aparatul. Detinutului i s-a intocmit imediat un raport de pedepsire si a fost oprit de la munca. La data de 1 ianuarie 2008, prin ordin al ministrului, s-a aprobat detinerea in penitenciare a aparatelor de ascultat muzica tip CD-player. Detinutul a cerut sa i se inapoieze aparatul, dar acesta nu mai exista nicaieri. Intre timp, Crisan Radu Mihai s-a adresat Parchetului Baia Mare care a deschis un dosar pe numele lui Gavris Flore. Ambele parti au fost audiate la Parchet, dar dupa asta nu se mai stie nimic de soarta dosarului. In prezent, Flore Gavris este sef sectie si a efectuat de mai multe ori presiuni asupra detinutului care se afla in subordinea sa directa pentru ca acesta sa-si retraga plangerea. Detinutul a cautat si cerut protectie la conducerea penitenciarului, dar nu a fost nici macar ascultat. In ziarul "Graiul MM" din 15.08.2007 este publicat chiar un apel al detinutului care reclama ca de trei luni cere audienta la director dar nu este primit.
Aveti asadar, in acest caz, dovada concreta a acestui tip de abuz savarsit de unele cadre ale penitenciarului.
Data viitoare am sa va vorbesc de cazul incredibil al unui detinut care, dimpotriva, dupa ce a fost prins cu obiecte interzise a fost recompensat, trimis in permisie si a primit o multime de alte avantaje. Doua situatii identice la origine (detinuti prinsi cu obiecte interzise) dar cu evolutii total diferite. Toate acestea datorita unor cadre curupte...
CORNEL SABOU
P.S. Din acest moment nu mai sunt permise comentari decat din partea utilizatorilor inregistrati.
p.s.2 In curand voi publica detalii despre sinuciderea unui cadru, eveniment care a avut loc anul trecut. Mai astept doar cateva zile pentru ca mi sa promis ca voi fi informat despre varianta oficiala a mortii acestuia.
sâmbătă, 26 aprilie 2008
REACTII SI CONTRA REACTII LA PENITENCIARUL BAIA MARE
Bun gasit dragi cititori si SARBATORI FERICITE! Fie ca sarbatoarea Invierii lui Isus Hristos sa va aduca in suflete pacea, in inimi bucuria si in familie bunastare si liniste! Evident, pentru mine este mult mai greu sa ma bucur de acest Paste, avand in vedere ca sunt despartit de copiii mei si ca sistemul acesta penitenciar nu-mi permite nici macar sa-i iau in brate atunci cand acestia vin la mine in vizita. Atunci cand am intrebat un cadru superior de ce nu mi se permite sa-mi imbratisez normal copiii (motivand ca la varstele lor-9,10 si 17 ani- ei nu inteleg regulamentele, ci vor doar sa vina in brate la TATI ) mi s-a raspuns ca exista pericolul de a mi se trasmite astfel droguri! Adica, acesti copii ai mei ( Darius-9ani, Flaviu-10 ani si Dana-17 ani) ar putea “profita” de imbratisarea mea strecurandu-mi in buzunar stupefiante! Am ramas si eu stupefiat de o asemenea explicatie, dar n-am avut ce face decat s-o accept. Imi exprim totodata speranta ca sistemul penitenciar va “produce” cadre mult mai deschise la minte deoarece metodele acestea penibile de gandire fac mult rau famililor si asa necajiti pentru ca un om drag lor este inchis. Oricum, dupa ce vor trece sarbatorile de Paste imi propun sa protestez oficial (chiar si prin metode extreme!).
Sa revenim insa la probleme specifice locului meu de detentie…Din pacate, am observat ca toate sesizarile facute de mine in articolele precedente se confirma! Dupa ce am reclamat indolenta si nepasarea cu care medical-sef Calauz isi face datoria, acesta s-a pus serios pe treaba si rezultatele s-au vazut imediat. Au fost depistati detinuti bolnavi de TBC si au fost izolati de colectiv, au fost depistate cadre cu TBC si au fost transferate in posturi mai isolate. Calauz mi-a confirmat ca exista mai multe cadre bolnave de hepatita, dar mi-a precizat ca aceasta boala nu se transmite decat prin contact sexual sau prin sange, “ceea ce nu este cazul”…Cauzele atator imbolnaviri ar fi conditiile proaste de detentie. Calauz spune ca toate incercarile sale de a moderniza spatial medical din incinta penitenciarului au fost sortite esecului “din cauza lipsei fondurilor”…Pe de alta parte, domnia sa mi-a declarat ca peste doua luni va pleca din aceasta unitate deoarece este scarbit de atmosfera existenta aici, de dusmaniile dintre diferitele grupuri si grupulete care se “sapa” unul pe altul din cauza unor interese obscure. Daca inainte, Calauz abia putea fi zarit prin incinta unitatii, de la aparitia articolului meu acesta a venit zilnic la lucru, s-a implicat personal in toate problemele specifice postului sau demonstrand astfel ca, daca vrea, poate!
O alta experietnta interesanta a fost “confruntarea” pe care am avut-o cu C.I.-stul unitatii (ofiterul cu contrainformatiile) Horia Chis. Dupa toate criticile pe care i le-am adus , am crezut ca acesta va reactiona dur, violent. N-ar fi fost o problema, toata viata m-am confruntat cu tipi duri, asa ca eram “antrenat” pentru a face fata provocarilor daca ar fi fost nevoie. N-a fost insa cazul. Chis mi-a demonstrat ca este suficient de inteligent pentru a trata “conflictul” dintre noi prin maniere elegante, normale de altfel. Am avut un dialog constructive, util si interesant. Nu a contestat explicit nimic din ceea ce am scris, m-a avertizat doar ca sunt manipulat de anumite cadre pe care el le urmareste de mult timp. Nu l-am contrazis, ba i-am explicat explicat chiar ca noi, jurnalistii, mereu suntem manipulati de unii sau altii, in baza unor interese personale sau de grup. E treaba SISTEMULUI sa produca oameni de calitate care sa nu poata fi atacati, santajati sau corupti. ACESTI oameni trebuie sa faca ordine in sistem si nu noi, jurnalistii. I-am multumit dlui Chis pentru atitudine si l-am asigurat de buna mea credinta in toate materialele pe care le scriu. Nu am scopuri caudate, nu apar pe cineva si nu reprezint interese obscure. Scriu si reclam doar lucrurile care reflecta un comportament abuziv, ilegal sau situatiile anormale din cadrul sistemului care ma gazduieste. De astfel, foarte multi sunt impresionati de ceea ce ei numesc CURAJUL meu de a lupta impotriva sistemului penitenciar tocmai din penitenciar, din postura de detinut! Sper ca prin actiunile sale viitoare, Horia Chis sa demonstreze ca este un cadru eficient si sa obtina REZULTATE CONCRETE in actiunea sa de combatere a curuptiei din penitenciar. Este foarte mult de lucru in acest domeniu, iar vorbele goale (fara acoperire in fapte si rezultate) nu fac doi bani! Eu voi continua sa-l “ajut” in munca sa semnaland public toate neregulile pe care le voi constata si-l asigur, pe aceasta cale, ca am suficienta experienta in materie de investigatii, informatori, diversiune si protectie informativa pentru a nu scrie “prostii”.
O alta stire interesanta este intentia directorului logistic ANP, BOGDAN COSTAS, de a ma da in judecata pentru ca am scris aici despre aventurile sale sexuale cu angajate ale penitenciarului Baia Mare. Il provoc s-a faca, si il informez ca in cariera mea am avut zeci de procese de calomnie , castigandu-le pe toate! Sunt prea puternic pe zona asta, a presei, pentru a ma speria de un obsedat care se da rotund doar in fata femeilor. Daca este barbat si in afara patului sa se confrunte cu mine in justitie! Il astept….
Ca un fapt divers, precisez ca de cand am inceput sa public articole despre penitenciarul Baia Mare in unitate s-a produs o anumita tulburare. Cadrele care se simt cu musca pe caciula se intreaba, stresate, daca nu cumva vor aparea mentionate in urmatorul meu articol, cele curate, cinstite, fac ironii pe seama stresatilor, se amuza deschis si ma incurajeaza (chiar si numai din priviri) sa continui dezvaluirile. Un exemplu negativ in acest sens, este purtatorul de cuvant al unitatii, d-ra CRINA SUCIU. Aceasta blonda cu pretentii de “Elena Udrea” (dar departe de inteligenta originalului) se comporta ca un mic “faraon” local. Este de-a dreptul sensibila cand afiseaza aere de recidivist notoriu, se inconjoara de criminali si talhari pe post de sluga, pretinde onoruri si inchinare si se simte in al noualea cer cand “armatele” de analfabeti ii dedica ode si psalmi! Trec peste nenumaratele minciuni pe care le promoveaza prin comunicatele si declaratiile sale publice (le voi proba intr-un articol viitor, acum mi-e cam sila sa ma ocup de ea) ca si peste diversiunile pe care le patroneaza printre detinuti si cadre si am sa va spun doar ca in ultimul timp este foarte stresata pentru ca “frumusetea” sa nu mai este apreciata, asa cum se astepta, de barbatii cu functii de conducere din unitate!
Tot mai multe persoane (cadre si detinuti) ma cauta pentru a-mi expune diverse probleme solicitandu-ma pentru a le face publice. Eu incerc, atat cat pot, sa documentez problemele care imi sunt semnalate si sa discern intre “bine” si “rau”. Sper ca acele cazuri pe care le voi semnala sa fie luate in seama, analizate si solutionate, de factorii competenti pentru ca in sistemul penitenciar se petrec foarte multe drame REALE si, de multe ori, cadrele care ar trebui sa le resolve le trateaza cu indiferenta si nepasare.
Astazi, am sa dau exemplul detinutului LUCA TEOFIL, condamnat la 8 ani de inchisoare. A fost consilier local in Baia Mare si a fost arestat dupa un flagrant cu prostituate. In penitenciar, omul a desfasurat o activitate creativa rar intalnita printre detinutii de drept comun. “Am participat la toate activitatile socio-educative primind, in 4 ani, 18 recompense. Am luat o diploma in urma cursului EDUCATORI INTRE EGALI si am publicat o carte de poezii compuse aici, intitulata ARUNC UN ULTIM ZAR. Sunt detinatorul a doua brevete de inventie si in prezent lucrez la un alt brevet, cu un program zilnic de 7 ore” mi-a declarat Luca Teofil. Pe aceasta cale, detinutul solicita ANP Bucuresti sa-i aprobe prelungirea programului de lucru la 50 ore/saptamana si , de asemenea, sa primeasca de acasa un calculator care ii este absolut necesar pentru elaborarea proiectelor de inventie si pe care sa il foloseasca strict in timpul programului de lucru si la Clubul unitatii. “Pentru a realiza inventia, in prezent lucrez in conditii rudimentare, folosind doar creion si radiera, la fel ca in urma cu 50 de ani” spune Luca. Incercarile sale de a obtine aprobari de la conducerea penitenciarului Baia Mare au fost, pana acum, sortite esecului.
Personal (daca imi permiteti o apreciere subiectiva) nu vad nicio problema in a i se aproba detinutului Luca Teofil minimele conditii necesare unei munci creative eficiente. Intr-o lume bolnava, orice intentie sau demers lucrative, intelligent sau creative ar trebui incurajat si apreciat, nu blocat si impiedicat! Desigur, in astfel de cazuri, este necesar ca problema sa fie analizata competent de oameni bine pregatiti, maturi si inteligenti nu de cadre a caror viziune nu depaseste sarma ghimpata din jurul unitatii! Luca Teofil nu a gasit intelegere aici si nu cred ca cererea sa merita macar discutata, analizata la un nivel superior.
Aceste fiind spuse, ma opresc deocamdata aici. Imi propun ca, pe viitor, sa vin mult mai des in fata dvs. cu articole noi atat despre viata penitenciara cat si cu chestiuni extrem de interesante din viata publica locala (politica, afaceri, justitie etc.). Dumnezeu sa va ajute!
Cornel SABOU
Sa revenim insa la probleme specifice locului meu de detentie…Din pacate, am observat ca toate sesizarile facute de mine in articolele precedente se confirma! Dupa ce am reclamat indolenta si nepasarea cu care medical-sef Calauz isi face datoria, acesta s-a pus serios pe treaba si rezultatele s-au vazut imediat. Au fost depistati detinuti bolnavi de TBC si au fost izolati de colectiv, au fost depistate cadre cu TBC si au fost transferate in posturi mai isolate. Calauz mi-a confirmat ca exista mai multe cadre bolnave de hepatita, dar mi-a precizat ca aceasta boala nu se transmite decat prin contact sexual sau prin sange, “ceea ce nu este cazul”…Cauzele atator imbolnaviri ar fi conditiile proaste de detentie. Calauz spune ca toate incercarile sale de a moderniza spatial medical din incinta penitenciarului au fost sortite esecului “din cauza lipsei fondurilor”…Pe de alta parte, domnia sa mi-a declarat ca peste doua luni va pleca din aceasta unitate deoarece este scarbit de atmosfera existenta aici, de dusmaniile dintre diferitele grupuri si grupulete care se “sapa” unul pe altul din cauza unor interese obscure. Daca inainte, Calauz abia putea fi zarit prin incinta unitatii, de la aparitia articolului meu acesta a venit zilnic la lucru, s-a implicat personal in toate problemele specifice postului sau demonstrand astfel ca, daca vrea, poate!
O alta experietnta interesanta a fost “confruntarea” pe care am avut-o cu C.I.-stul unitatii (ofiterul cu contrainformatiile) Horia Chis. Dupa toate criticile pe care i le-am adus , am crezut ca acesta va reactiona dur, violent. N-ar fi fost o problema, toata viata m-am confruntat cu tipi duri, asa ca eram “antrenat” pentru a face fata provocarilor daca ar fi fost nevoie. N-a fost insa cazul. Chis mi-a demonstrat ca este suficient de inteligent pentru a trata “conflictul” dintre noi prin maniere elegante, normale de altfel. Am avut un dialog constructive, util si interesant. Nu a contestat explicit nimic din ceea ce am scris, m-a avertizat doar ca sunt manipulat de anumite cadre pe care el le urmareste de mult timp. Nu l-am contrazis, ba i-am explicat explicat chiar ca noi, jurnalistii, mereu suntem manipulati de unii sau altii, in baza unor interese personale sau de grup. E treaba SISTEMULUI sa produca oameni de calitate care sa nu poata fi atacati, santajati sau corupti. ACESTI oameni trebuie sa faca ordine in sistem si nu noi, jurnalistii. I-am multumit dlui Chis pentru atitudine si l-am asigurat de buna mea credinta in toate materialele pe care le scriu. Nu am scopuri caudate, nu apar pe cineva si nu reprezint interese obscure. Scriu si reclam doar lucrurile care reflecta un comportament abuziv, ilegal sau situatiile anormale din cadrul sistemului care ma gazduieste. De astfel, foarte multi sunt impresionati de ceea ce ei numesc CURAJUL meu de a lupta impotriva sistemului penitenciar tocmai din penitenciar, din postura de detinut! Sper ca prin actiunile sale viitoare, Horia Chis sa demonstreze ca este un cadru eficient si sa obtina REZULTATE CONCRETE in actiunea sa de combatere a curuptiei din penitenciar. Este foarte mult de lucru in acest domeniu, iar vorbele goale (fara acoperire in fapte si rezultate) nu fac doi bani! Eu voi continua sa-l “ajut” in munca sa semnaland public toate neregulile pe care le voi constata si-l asigur, pe aceasta cale, ca am suficienta experienta in materie de investigatii, informatori, diversiune si protectie informativa pentru a nu scrie “prostii”.
O alta stire interesanta este intentia directorului logistic ANP, BOGDAN COSTAS, de a ma da in judecata pentru ca am scris aici despre aventurile sale sexuale cu angajate ale penitenciarului Baia Mare. Il provoc s-a faca, si il informez ca in cariera mea am avut zeci de procese de calomnie , castigandu-le pe toate! Sunt prea puternic pe zona asta, a presei, pentru a ma speria de un obsedat care se da rotund doar in fata femeilor. Daca este barbat si in afara patului sa se confrunte cu mine in justitie! Il astept….
Ca un fapt divers, precisez ca de cand am inceput sa public articole despre penitenciarul Baia Mare in unitate s-a produs o anumita tulburare. Cadrele care se simt cu musca pe caciula se intreaba, stresate, daca nu cumva vor aparea mentionate in urmatorul meu articol, cele curate, cinstite, fac ironii pe seama stresatilor, se amuza deschis si ma incurajeaza (chiar si numai din priviri) sa continui dezvaluirile. Un exemplu negativ in acest sens, este purtatorul de cuvant al unitatii, d-ra CRINA SUCIU. Aceasta blonda cu pretentii de “Elena Udrea” (dar departe de inteligenta originalului) se comporta ca un mic “faraon” local. Este de-a dreptul sensibila cand afiseaza aere de recidivist notoriu, se inconjoara de criminali si talhari pe post de sluga, pretinde onoruri si inchinare si se simte in al noualea cer cand “armatele” de analfabeti ii dedica ode si psalmi! Trec peste nenumaratele minciuni pe care le promoveaza prin comunicatele si declaratiile sale publice (le voi proba intr-un articol viitor, acum mi-e cam sila sa ma ocup de ea) ca si peste diversiunile pe care le patroneaza printre detinuti si cadre si am sa va spun doar ca in ultimul timp este foarte stresata pentru ca “frumusetea” sa nu mai este apreciata, asa cum se astepta, de barbatii cu functii de conducere din unitate!
Tot mai multe persoane (cadre si detinuti) ma cauta pentru a-mi expune diverse probleme solicitandu-ma pentru a le face publice. Eu incerc, atat cat pot, sa documentez problemele care imi sunt semnalate si sa discern intre “bine” si “rau”. Sper ca acele cazuri pe care le voi semnala sa fie luate in seama, analizate si solutionate, de factorii competenti pentru ca in sistemul penitenciar se petrec foarte multe drame REALE si, de multe ori, cadrele care ar trebui sa le resolve le trateaza cu indiferenta si nepasare.
Astazi, am sa dau exemplul detinutului LUCA TEOFIL, condamnat la 8 ani de inchisoare. A fost consilier local in Baia Mare si a fost arestat dupa un flagrant cu prostituate. In penitenciar, omul a desfasurat o activitate creativa rar intalnita printre detinutii de drept comun. “Am participat la toate activitatile socio-educative primind, in 4 ani, 18 recompense. Am luat o diploma in urma cursului EDUCATORI INTRE EGALI si am publicat o carte de poezii compuse aici, intitulata ARUNC UN ULTIM ZAR. Sunt detinatorul a doua brevete de inventie si in prezent lucrez la un alt brevet, cu un program zilnic de 7 ore” mi-a declarat Luca Teofil. Pe aceasta cale, detinutul solicita ANP Bucuresti sa-i aprobe prelungirea programului de lucru la 50 ore/saptamana si , de asemenea, sa primeasca de acasa un calculator care ii este absolut necesar pentru elaborarea proiectelor de inventie si pe care sa il foloseasca strict in timpul programului de lucru si la Clubul unitatii. “Pentru a realiza inventia, in prezent lucrez in conditii rudimentare, folosind doar creion si radiera, la fel ca in urma cu 50 de ani” spune Luca. Incercarile sale de a obtine aprobari de la conducerea penitenciarului Baia Mare au fost, pana acum, sortite esecului.
Personal (daca imi permiteti o apreciere subiectiva) nu vad nicio problema in a i se aproba detinutului Luca Teofil minimele conditii necesare unei munci creative eficiente. Intr-o lume bolnava, orice intentie sau demers lucrative, intelligent sau creative ar trebui incurajat si apreciat, nu blocat si impiedicat! Desigur, in astfel de cazuri, este necesar ca problema sa fie analizata competent de oameni bine pregatiti, maturi si inteligenti nu de cadre a caror viziune nu depaseste sarma ghimpata din jurul unitatii! Luca Teofil nu a gasit intelegere aici si nu cred ca cererea sa merita macar discutata, analizata la un nivel superior.
Aceste fiind spuse, ma opresc deocamdata aici. Imi propun ca, pe viitor, sa vin mult mai des in fata dvs. cu articole noi atat despre viata penitenciara cat si cu chestiuni extrem de interesante din viata publica locala (politica, afaceri, justitie etc.). Dumnezeu sa va ajute!
Cornel SABOU
Abonați-vă la:
Postări (Atom)