Şmecher de duzină

Sunt la închisoare, deci trebuie să mai trec cu vederea faptul că unul-altul mai calcă în străchini şi mă enervează :) Îi dau ”ignore” şi-mi continui opera de (auto)maturizare...
Uneori fac sport. Asta doar daca pot de supertalentaţii agenţi de la escortă care mai vin pe la noi, pe la sala de sport, şi-şi permit să ne-o ocupe ore întregi. De exemplu, agentul Marian Marius (care ”opereaza” în poarta 2) are un tupeu care-mi place teribil de mult. Daca ai o problemă, şi apelezi la el (pentru că, deh, regulamentu aşa zice, să suni în poarta 2) atunci poţi să simţi cum e să fii luat la mişto, aşa aiurea, doar ca să-i mai treacă timpu lu domnu ajent... Apoi, când iese din schimb, în loc să meargă omu acasă (ca tot... omu) îl apucă doru de ping-pong. Îşi agaţă un coleg şi ţuşti la deţinuţii de la deschis, la sala lor de sport! Îi scoate afară pe amărâţii ăia care încearcă să-şi dezmorţească oasele închilozate de ani grei de puşcărie, şi dănţuieşte pe acolo ca o miss univers! Nu că ar avea talent la jocul cu pricina, dar, cum spuneam, are tupeu!
Rog pe domnii care se ocupă de ”moralitatea” şi profesionalismul (fără ghilimele) din unitatea băimăreană să-l tragă un pic de urechi pe domnul Marian Marius, şi să-i amintească exact care sunt obligaţiile sale de servici. Poate le-a uitat... Eu o să-l urmăresc, iar dacă va mai continua cu mişto-urile sale ieftine, şi cu atitudinea aceea de ”şmecher” de duzină am să-i dau o lecţie de ironie care va rămâne celebră în unitate, promit!
Pe curând...
Cornel SABOU

Anti-Cornel Sabou

Se pare că articolele mele deseori supără... Ce să fac, nu pot să fiu perfect, asta e marea dramă a vieţii mele! Dincolo de ironii, însă, am o problemă. Nu pot scrie minciuni care să fie plăcute pentru cititorii mai ”speciali” ai blogului meu! M-am obişnuit să public doar adevărul, în forma sa brută, şi eventual să condamn unele comportamente sau moravuri (definiţia clasică a pamfletului). Încerc să-mi stăpânesc oarecum limbajul şi să nu folosesc cuvinte prea dure deşi, după cum puteţi vedea, ”realitatea” m-a lovit dur, trimiţându-mă după gratii! Credeţi că e uşor să supravieţuieşti unui sistem atât de pornit, atât de răzbunător? Nu, nu e uşor, dar nu mă plâng pentru că eu am ales acest drum. De ce l-am ales? Asta e o chestiune ce ţine de caracter. Nu oricine poate fii jurnalist, şi mai ales jurnalist de investigaţii! Nu oricine poate rezista pe o piaţă timp de 15 ani, doar prin puterea scrisului. Credeţi că aş fi putut supravieţui mai mult de o vară dacă nu aveam chemare pentru această meserie? Eu ştiu mulţi care s-au pierdut pe drum...
Nu vreau să fiu primul care îşi ridică propria statuie, dar la câţi mă lovesc pot măcar să mă apăr. Şi pot! Am un sfat pentru cei care se simt deranjaţi de articolele mele: nu mă citiţi! Cine vă obligă să butonaţi netul ca să daţi de articolele astea, pe care nu le suportaţi? De ce vă pierdeţi timpul? (Unde aţi mai pomenit voi ”scriitor” care să-şi roage anumiţi cititori să plece??? - iată-mă în faţa unei noi premiere!). De ce vreau să vă îndepărtez? Păi, nu vreau să vă fac să suferiţi... Poate aveţi anumite sensibilităţi pe care eu nu le pot înţelege, sau poate nu aveţi anumite.... hm, nu ştiu cum să zic... caracteristici, ca să puteţi înţelege tot ce scriu. Deci, vă doresc sincer multă fericire, căci fericirea voastră nu mă poate împiedeca să fiu fericit la rândul meu şi în felul meu! Dacă sunt printre voi şi unii care aţi fost ”ţinte” în articolele mele vă provoc la fel, să mă ”părăsiţi”, şi – eventual – să vă faceţi şi voi un blog (e gratis!) pentru a-mi răspunde cu talentul care vă caracterizează. Să vedem câţi cititori o să aveţi (pe mine m-aţi pierdut)...
Aşadar, fără supărare, fiţi buni şi lăsaţi-mă în pace, voi toţi, cei care sunteţi membrii clubului ”anti-Cornel Sabou”! Dumnezeu să v-ajute pe drumul vostru... aşa cum meritaţi!
Cornel SABOU

Sondaj

In capul paginii mele de blog veţi găsi un sondaj de opinie. Întrebarea din titlu îşi are următoarea justificare: unele cadre din penitenciarul băimărean contestă ”dreptul” meu de a scrie articole despre viaţa de după gratii! Vă rog să exprimaţi un punct de vedere votând unul din răspunsurile postate acolo. Armumentul meu este simplu: legea română garantează libertatea de opinie a deţinutului. Articolele sunt transmise şi postate doar prin căile permise de lege. În aceste condiţii, cred că dreptul la liberă exprimare, chiar şi a unui deţinut, trebuie respectat necondiţionat. Cât despre calitatea articolelor, despre faptul că vă place sau nu ceea ce scriu, asta e o alta poveste... Acest lucru nu face obiectul sondajului de faţă. Spor la vot!
Cornel SABOU