Catalin Chereches - inceputul sfarsitului

Vreau sa fiu si acum asa cum am fost toata viata, sincer, deschis, fara prefacatorii interesate sau sa manifest opinii care au in spate interese oculte.
Am plecat din Romania pentru ca nu-mi gaseam locul printre atatia corupti, mincinosi, prefacuti, lasi etc. Inclusiv presa m-a scarbit intr-un asemenea hal incat pur si simplu am lasat balta meseria asta. Acum lucrez in Franta, munca grea, de constructii, dar sunt platit cu 100 euro pe zi, am liniste si pace, niciun stres si mult timp sa ma ocup de viitorul copiilor mei si (de ce nu?!) chiar si de al meu.
M-am intins cu acest "prolog" pentru a va spune ca azi, auzind ca primarul de Baia Mare, Catalin Chereches, a fost "saltat" de DNA, m-am bucurat! Da, m-am bucurat! Si am avut simtamantul asta pentru ca inceperea urmaririi penale impotriva sa confirma lucrurile pe care vi le tot spuneam despre el in ultimii ani!
Am spus ca e un om corupt pana in maduva oaselor! Acum si DNA spune acelasi lucru!
Am spus ca si-a cumparat ziaristii si potentialii adversari ca sa ramana singur in cursa politica. Acum si DNA spune cam acelasi lucru.
Multe am spus, multe am si probat, cu multe spuse si probate am ramas... pana azi! Azi a venit confirmarea ca acuzatiile aduse de mine impotriva lui Kake au fost adevarate. Desigur, mai este (nu mult!) pana cand procesul lui de coruptie se va finaliza, dar pentru mine e clar. Daca a intrat in tocatorul DNA nu mai scapa! Sa zica mersi daca primeste suspendare!
E floare la ureche sa-l condamni pe Kake daca vrei s-o faci!!! Probe sunt cu nemiluita, asa cum au fost si impotriva lui tac-su dar dosarele au fost pana acum ingropate. Probabil din interese "strategice". Ce i se intampla acum fanfaronului e doar inceputul sfarsitului! Veti vedea asta cu ochii vostri!
In atitudinea asta a mea ma despart - din pacate - de multi fosti colegi jurnalisti! Marea majoritate s-au lasat cumparati de banii lui murdari si s-au "prostituat" ridicandu-l in slavi precum Vadim pe Ceausescu inainte de '90. Nu o sa-i judec, nici nu o sa-i condamn. Inteleg si accept faptul ca nu oricine este capabil si are puterea de a se lua la tranta cu puternicii zilei. Probabil, multi dintre ei chiar daca ar fi vrut nu ar fi putut sa se razboiasca printr-o munca de presa cinstita cu miliardarul de carton. Pentru asa ceva au fost "creati" pe Pamant ziaristii de sacrificiu precum (cu voia dumneavoastra) am fost si eu sau cum mai este colegul si prietenul meu Ioan Romeo Rosiianu, ziarist cu care m-am intalnit pe acest "front" al luptei anticoruptie si cu care, cel mai adesea, am facut "echipa" buna.
Inchei aici exprimarea bucuriei mele tacute si repet o vorba pe care am spus-o de "n" ori pe acest blog: sa primeasca fiecare ce merita! Nu-i doresc raul lui Kake, nu am sufletul "potrivit" pentru asa ceva. Cititorii inteligenti vor intelege diferenta!

Cornel SABOU

Jurnal francez - 2 - Fontainebleau

Castelul regal din Fontainebleau are o distinctie aparte! Aici s-au nascut, au trait si au murit multi din regii Frantei, dar mai presus de asta a fost locatia preferata a imparatului Napoleon! De altfel, forma actuala a domeniului este cea data de Napoleon in anii sai de domnie. El a largit considerabil spatiile interioare pentru ca trasura sa imperiala sa aiba acces peste tot.
Astazi, Castelul este vizitat de mii si mii de turisti. Nu in interior ci pe spatiile componente. Imensul parc, lacul, curtile interioare etc. Te "loveste" frumusetea locului! Si linistea, calmul si starea de bine pe care ti-o dau locurile astea. Am vazut acolo oameni care nu fac nimic altceva decat vin la Castel, se aseaza pe o banca dintr-o curte interioara si toata ziua stau, citesc, mananca sau admira peisajul. Se incarca astfel cu atmosfera imperiala pe care Castelul ti-o transmite indiferent ca vrei sau nu!
Pentru doar 4 euro poti sa faci o plimbare cu barca pe lacul interior. In lac, pesti foarte mari! Pe lac, rate, gaste si barci cu vizitatori. Oameni de toate natiile. Daca nu m-a inselat privirea, am vazut chiar si un chinez negru!
Am tras la vasle pe rand, eu si fratele meu. In mijlocul lacului troneaza o "resedinta" impunatoare in care se refugia probabil Napoleon cand vroia singuratate. Constructia mai pastreaza inca "N"-ul imperial sculptat pe fatada!
Daca vrei poti face chiar o plimbare cu caleasca pe domeniul parcului inteior. Doi cai negri, foarte frumosi, sunt legati la trasura si asteapta cuminti clientii...
Lumea se uita, admira, se plimba, face fotografii, dar toate astea intr-o atmosfera extrem de linistitoare, placuta. Am stat acolo cateva ore, dar n-am auzit o voce ridicata si nici sunete de manea!
Ce sa mai spun? Castelul din Fontainebleau are personalitate si daca ii patrunzi frumusetile se va impune in fata ta, oricine ai fi! Merita sa ai parte de experienta asta! E frumos sa poti pastra o amintire vie despre locul in care Napoleon statea si planifica istoria lumii. Pana la urma, ceea ce am pastrat eu mai mult decat toate celelalte a fost senzatia de respect la care locul te obliga! N-am fumat o tigara in tot periplul acesta, iar eu sunt fumator "batran".  In plus, cura de liniste si pace interioara de care ai parte este extrem de benefica! Cred ca pe la Castelul regal/imperial de la Fontainebleau am sa mai trec!
Pe curand...

Cornel SABOU

P.S. - un set de fotografii cu vizita de la Fontainebleau puteti gasi pe profilul meu de Facebook.

Jurnal francez - 1

De cateva saptamani traiesc in Franta, intr-o localitate aflata la 50 de kilometri de centrul Parisului. De fapt, localitatea Melun este situata in zona 5 pariziana, deci face parte din Parisul extins pana la cinci zone, fiind un fel de "cartier" marginas al capitalei franceze. Sunt bine, linistit, asezat frumos in noua mea viata, fara sa mai duc in spate "probleme" specific romanesti.
Primul lucru important care mi s-a "intamplat" a fost faptul ca mi-am vazut tatal! M-a asteptat cand am sosit la casa fratelui meu, Beby. Ultima oara mi-am vazut tatal cand aveam 12 ani! Acum am aproape 42... Nu aveam deci cum sa-l "recunosc" din punct de vedere fizic, dar i-am recunoscut privirea aceea vie, patrunzatoare. Avea dreptate cine spunea ca privirea unui om nu se schimba niciodata in viata! De fapt, nici nu stiu daca a spus cineva asta vreodata! Daca nu, atunci o spun eu acum. Pentru ca privirea i-am recunoscut-o!
Am stat cu el la povesti o seara intreaga si apoi o dimineata, dupa care el s-a intors la casa lui, in alt oras francez situat mai spre sud. Am ciocnit un whisky, am facut poze si le-am pus pe contul meu de facebook. Asta a fost tot...
Fratele meu are aici o mica afacere in constructii. M-am "lipit" imediat de el si am inceput sa lucrez. De atunci, viata mea aici se imparte intre munca, dicutii luuuuungi si placute cu Beby (avem de "recuperat", ca frati, vreo 13 ani in care am stat despartiti), casa si scurte plimbari locale.
Acum sunt Pastele ortodoxe... Aici, astia-s majoritari catolici, deci pe afara nu sunt manifestari deosebite. Am programat cu Beby sa dam o fuga azi pana la castelul regal de la Fontaineblau. Asa, ca o vizita turistica relaxanta. O sa va povestesc cum a fost.
Tot ceea ce scriu si voi scrie in acest jurnal francez are legatura strict cu viata mea personala. Nu voi scrie nimic de politica, afaceristi mafioti si alte chestii jurnalistice. De stilul asta de a scrie vreau sa ma indepartez, poate definitiv. Viata mea si atat. Asta e tot ce ramane. Punct! Revin...

Cornel SABOU