Puşcăria are şi avantaje. Ca o hârtie de turnesol, închisoarea împarte lumea în alb şi negru. Fără nuanţe, fără griurile salvatoare din lumea de afară. Acum îţi vezi prietenii, cât şi duşamnii. Şi oamenii pe care îi cunoşti îi categoriseşti mult mai dur. Nu mai ai timp să le găseşti scuze sau pretexte pentru comportamentul lor. Evident că în situaţii de criză, fiecare îşi simte cămaşa mai aproape decât sacoul şi acţionează în consecinţă. Dar rezultatele? Când am fost arestaţi, trocul pus la cale de procurori era simplu. Denunţă-l pe Liviu Man, spune orice-l poate incrimina şi tu vei scăpa, nu vei fi arestat, te poţi întoarce la viaţa călduţă de dinainte. Două persoane au ales această cale, cea uşoară. Nu le pronunţ numele, ca să nu-i mai fac o dată de ruşine. O să povestească ei, cum li s-a dictat ce să scrie, în infamele denunţuri. Mai mult decât atât, primele lor declaraţii au fost scrise de mâna procurorilor şi doar semnate de aceştia. Astfel, ei au câştigat zile liniştite şi nopţi pline de coşmaruri. Ceilalţi minunaţi colegi ai mei au ales să spună adevărul, punându-l în faţa interesului lor propriu. Aşa au ajuns în arest, Anca Cocuţ, Ioan Oţel, Aurel Mureşan, Dorel Vidican, Dan Pârcălab şi Aurelian Grama. Memoranda Onac, o fată minunată, cu o inimă şi un curaj mai mari decât ale unui pluton de bărbaţi, şi-a riscat libertatea doar pentru a spune adevărul. Adevărul şi nu minciunile pe care le doreau ridicate la rang de adevăr procurorii DIICOT. Atât în timpul anchetei, cât şi după aceea, Memorandei, aflată în libertate, poliţiştii i-au făcut neîncetat propuneri de colaborare. Să colaboreze oricum. Să mintă şi să spună ce vor procurorii. Pentru ca minciuna, mare cât China, din dosarul Gazeta să fie amplificată şi pentru ca alte persoane să intre în malaxorul justiţiei. Unde sunt relaţiile sus-puse ale celor implicaţi în cazul Gazeta? Nicăieri. Într-un an de ascultat telefoanele noastre, a fost identificat un singur telefon cu primarul Emil Boc. Lucru pe care primarul Clujului l-a plătit cu vârf şi îndesat de la „moraliştii” din presă. Dar justiţia începe să-şi facă treaba. Am mai rămas doar trei în arest, ziarele apar în continuare. Nu ne-aţi putut omorî. Deşi aţi încercat.Cel mai frumos lucru rămâne acesta. Nouă oameni, inculpaţi şi învinuiţi din Gazeta, nu sunt învinşi, ci învingători. Şi spre deosebire de alţii din libertate, am zilele senine şi noaptea dorm foarte bine. Liviu MAN
Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla
preluat de pe siteul ziarului "Bună Ziua Ardeal"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu