Destrămarea unui mit

Cipri Dragoş publică un material pe blogul său despre faptul că eu aş putea fi primul jurnalist care îi ia un interviu lui Anghel după gratii. Puteţi citi articolul aici
Un alt ”interviu” cu mine, realizat de un coleg din virtual, poate fi citit aici.
Asta cu intervievarea lui Anghel rămâne de văzut... Deocamdată urmăresc cu interes modul cum se respectă (sau nu) procedurile în cazul primarului condamnat. De exemplu, remarc deja o primă deraiere de la ”normal”...
Cristian Anghel trebuia să fie depus, imediat după predarea sa la poliţie,la penitenciarul Baia Mare sau la Penitenciarul Gherla. Pedepsele AICI se execută, în penitenciar, nu pe arestul Poliţiei! Eu, când am fost arestat, am fost luat de acasă de o maşină şi peste 10 minute eram în penitenciar. Anghel însă este ţinut ”la cald”, pe arest, sub supravegherea şefilor de poliţie care îi erau prieteni. Acolo, pe arest, Anghel încă mai poate negocia... Ce anume? Dumnezeu ştie... şi DNA! Acolo mai poate fi scos la întâlniri de taină, la o poveste mică, la un păhărel... În penitenciar, însă, e gata cu ”domnia”! De aceea edilul nu se grăbeşte să vină aici... În plus, el mai speră că instanţa îi va accepta cererea de întrerupere a pedepsei, ceea ce este foarte posibil. Anghel, dacă este scos din postul de primar, nu mai poate reprezenta un pericol pentru societate. Nu văd, aşadar, nici un impediment în acceptarea cererii sale... Ideea e că oricum va trebui să execute pedeapsa. Nu mai este cale de întors în privinţa asta. Acum, sau peste trei luni, Anghel tot la puşcărie trebuie să ajungă. Asta este drama lui...
Nu ştiu cum se va finaliza povestea sa, dar ştiu că odată cu această condamnare s-a cam pus punct carierei sale politice. Dacă i se confiscă şi averea până la valoarea de 400.000 euro şi-a cam aranjat viitorul... Pentru că de acum încolo o să-l bage în seamă din ce în ce mai puţini prieteni. Şi Anghel fără ”prieteni” nu înseamnă mare lucru.
Pe de altă parte nu pot să nu remarc situaţia jenantă în care a ajuns, de a cere mila publică! Iniţiativa de a strânge bani de la populaţie pentru a-l ajuta pe ”săracul” primar arestat şi pe familia lui e de-a dreptul penibilă. Nu ştiu cine a fost cu ideea, dar vreau să vă spun că aici există persoane mai puţin educate decât domnul primar care nu s-ar face de ruşine cerşind mila oraşului. Judecaţi singuri...Probabil disperarea, frica, panica îi face pe unii s-o ia razna... Nu vă temeţi aşa tare, ”fraţilor”! Aici, la ”puşcărie”, nu se moare pe capete! Dovadă stă chiar faptul că eu vă vorbesc... Pe curând...
Cornel SABOU