Jurnal (20)

Doar săptămâna viitoare mai trebuie să treacă pentru ca să fiu analizat în comisia de liberare condiţionată! Parcă nici nu-mi vine să cred că despre mine vorbesc atunci când scriu asta... Şi totuşi, este adevărat! E bine...
Nu am nici un stres. Doar preocupări. Minore, poate nesemnificative, dar raportate la ”lumea mea” de acum sunt importante. E important că mai pot să ies în oraş, câte zece ore pe zi. Că pot să mai scriu la cartea mea de istorie. Că văd lumea reală, aşa cum este ea. Că ”văd” ceea ce nu vedeam înainte. Că simt cum ochii mei ”produc” nu lacrimi, ci picături de recunoştinţă pentru toţi cei care mi-au fost alături în ultimii trei ani, cei mai grei din viaţa mea. Toate relele par acum trecute...

Citesc... Mai puţin decât aş vrea, mai mult decât nimic. Întorc foaia... Mi-am luat azi şi nişte cărţi pentru week-end. Voi ce citiţi? sau... mai citiţi ceva? Mai citeşte cineva în ţara asta? Răspund tot eu. La biliotecă, văd că da. E înghesuială pe aici. Mult tineret. Mă bucur să văd aşa ceva. Pot să-i combat pe cei care spun mereu că ”tineretul de azi” nu mai face decât să meargă în cluburi, şi să se ”strice” Nu e adevărat. Văd... Mult tineret vine la sala de lectură şi documentează foarte serios tot felul de lucrări. Ore întregi. La închiriat cărţi tre' să stai la rând. Multe volume trebuie rezervate din timp ca să le poţi ”apuca”. Doamnele de aici sunt foarte drăguţe, atente, binevoitoare. E linişte... Atmosferă de studiu. Îmi place la bibliotecă...

No, ce să mai zic... Să aveţi un week-end interesant! Plin. Curat. Frumos. Şi companie selectă. Selectată! Fără stres.. Vorbim din nou săptămâna viitoare. Pe curând...

Cornel SABOU