O lume nebuna, nebuna...

Asa este lumea penitenciara... O lume nebuna! N-as fi vrut sa va plictisesc din nou (si atat de repede) cu detalii despre ceea ce se intampla dupa gratii, dar recenta emisiune TV la care am participat (alaturi de colegul meu Ciprian Dragos), si urmarile acesteia ma obliga sa mai fac unele precizari...

La un moment dat, pe la inceputul perioadei mele de detentie, am intalnit acolo un agent pe care-l cunosteam inca din copilarie. L-am salutat bucuros, am dat mana cu el si am schimbat cateva impresii. Surpriza insa, agentul s-a aplecat la urechea mea soptindu-mi: "Ai grija sa nu ne vada cineva atunci cand ne salutam sau cand vorbim!"... "De ce?" am intrebat eu nedumerit. "Pentru ca aici se interpreteaza!" mi-a spus el. SE INTERPRETEAZA! Aveam sa ma lovesc de expresia asta timp de trei ani, in multe momente absolut nevinovate, simple, curate, care n-aveau nimic compromitator in ele. Zeci de cadre au intrat in "jocul" asta! Am trait sute de momente in care ne salutam pe ascuns, sau ne sopteam "ce mai faci?". Alte cadre isi asumau adevarate riscuri ca sa poata sa ma intrebe ce-mi mai face familia, cum imi sunt copiii sau daca sunt - pur si simplu - ok. Nu m-am obisnuit niciodata cu felul acesta suspicios de-a fi, dar m-am adaptat. Am respectat temerea lor, desi mi se parea totul absurd. Uneori, incercam sa ma lamuresc. Sa inteleg. "Ce se poate interpreta? Ce este atat de periculos in a avea un dialog banal, normal de altfel?" Apoi am inteles...

In puscarie se fac multe "afaceri" cu libertatea omului. Nu este acolo locul in care sa gasesti foarte multi oameni cu carater puternic, cu personalitate. In puscarie, de regula, gasesti infractori. Oameni condamnati. Care sufera in forme diferite pentru faptul ca sunt privati de libertate. Care sunt dispusi sa plateasca pentru anumite favoruri. Sau pentru ca sa libereze mai repede. Exista cadre care numai cu asta se ocupa, cu "negocierea" diverselor avantaje care se pot obtine pentru acordarea unor favoruri omului inchis. Favorurile sunt, de fapt, drepturi legale. Care pot fi acordate... sau nu! Asa ca, daca tot se acorda, de ce sa nu se scoata niste profit din asta? Ce inseamna profit in viziunea lor? Inseamna de toate... Bani, produse de tot felul, lemne, masini, munca gratuita, materiale de constructii etc... Tot ce are o cat de mica valoare pe piata poate fi folosit de detinut ca moneda de schimb pentru obtinerea unei facilitati prevazute de lege.
Cu mine a fost mai greu. Eu, nedorind sa-mi platesc drepturile pe care LEGEA mi le dadea, am intrat in conflict cu administratia inca din primele luni de detentie. Tot ce am obtinut apoi a fost pe calea instantei, prin procese pe care le-am deschis cu curaj, riscandu-mi practic viata! Si nu sunt vorbe mari! Mi s-a spus, inca de la inceput, ca imi voi executa pedeapsa in termen, cinci ani, fara sa beneficiez de liberare conditionata. In timp, vazand ca ies castigator din toate aceste conflicte, vazand ca articolele mele au un impact major chiar la nivelul conducerii superioare din ANP si din Ministerul Justitiei, mafia cadrelor din Penitenciarul baimarean a incetat razboiul pe fata cu mine, urmarindu-ma insa "la cotitura". Am avut grija sa ies cu bine din toate astea, inclusiv din puscarie. Am scapat. Lumea asta nebuna continua sa existe insa...

SE INTERPRETEAZA... Ofiterii superiori, stiindu-se corupti pana in maduva oaselor, suspecteaza ca toti ceilalti angajati ai unitatii "se descurca" la fel, profitand de "functia" lor pentru a obtine diverse avantaje. Nu conteaza ca o "descurcareala" inseamna doar un pachet de tigari, sau o sticla de suc... Toti sunt lasati sa "produca", fiecare dupa puteri. In acest timp, insa, se aduna informatii! Da, "ala" produce de pe detinutul "X", "celalalt" este combinat cu detinutul "Y", si tot asa. Informatiile sunt folosite in momente "strategice"! In viata de puscarie apar momente cand mafia trebuie sa renunte la micile conflicte de interese interne, si sa se acopere perfect pentru "atacurile" care vin din afara, sau fata de unele controale care vin sa verifice diverse sesizari. Atunci, cadrele care trebuie sa raspunda in aceste controale sunt santajate cu informatiile adunate in timp. "Ai grija ce spui, pentru ca stiu toate combinatiile tale. Daca ne dai in gat te terminam, te scoatem din sistem, sau chiar te bagam in puscarie!" Cam asta e textul folosit de conducerea puscariei ca sa poata fi controlat sistemul.

Eu am o multime de date concrete, de nume, fapte si intamplari cu care pot proba ceea ce am spus mai sus. Le voi scrie pe toate, nici o grija. Ca sa nu ziceti ca vorbesc aiurea. Si ca sa se inteleaga acolo "sus", ca daca vreau sa dezvalui ceva despre puscarie atunci ies in fata, cu acelasi curaj care m-a caracterizat timp de trei ani in detentie! Nu ma folosesc de nimeni pentru asta, nu de "ajutor" am nevoie. Ci doar de "chef" de a scrie...

Initial, doream sa elimin din preocuparile mele imediate orice subiect legat de puscarie. Eram satul de ei, si cred ca si ei de mine. Chiar nu-mi doream sa revin "acolo" nici macar pe calea asta, a scrisului. Dar recentul eveniment cu recursul la liberarea a doi detinuti, facut de Parchet, m-a determinat sa-mi reasez prioritatile. Directorul Horia Chis a refuzat accesul jurnalistului Ciprian Dragos la cei doi detinuti pentru ca EL ERA CONVINS CA "INTERESUL" LUI CIPRI ERA ALTUL DECAT CEL DECLARAT! In conceptia sa bolnava, Cipri era o "unealta" de-a mea folosita pentru a ma razbuna pe cadrele din penitenciar. Surse din interior, din mediul detinutilor, mi-au marturisit ca indata ce au primit cererea lui Cipri, ofiterii de la comanda au inceput SA INTERPRETEZE demersul acestuia in fel si chip. "ce vrea Ciprian Dragos? Precis l-a trimis Cornel ca sa ne sape, sa scoata la suprafata afacerile noastre, sa ne loveasca, sa ne acuze!" Cam asta era convingerea lor!!! Nici vorba sa-si imagineze adevarul simplu, ca un jurnalist vrea doar sa documenteze un subiect. Care nici macar n-avea legatura cu puscaria. Era ineditul caz al amanarii liberarii din cauza recursului promovat de parchet. Atat. Regula de aur a meseriei noastre este sa intervievam oamenii, sa vedem ce au de spus, atunci cand scriem de ei, si cand ei vor asta. Ce poate fi interpretat ca fiind in neregula in toata povestea asta? In fine...

Pornind de la convingerea ca Ciprian nu doreste decat sa caute informatii compromitatoare despre ei, directorul Horia Chis a refuzat accesul acestuia in unitate. Nu l-a lasat sa-si documenteze subiectul. A comis o ilegalitate. Apoi, dandu-si seama de eroare, a incercat s-o "dreaga". A mers la cei doi detinuti si amenintandu-i ca s-ar putea sa nu libereze deloc, le-a smuls o declaratie prin care acestia sa afirme ca nu doresc sa vorbeasca deloc cu presa. Inutil, dle Chis! In raspunsul pe care l-ai trimis lui Ciprian Dragos nu pomenesti nimic de dorinta detinutilor, ci doar de faptul ca "nu vrea muschii tai" sa-l lasi pe ziarist inauntru!

Atitudinea asta m-a starnit. Ma determina acum sa explic de ce este posibil un asemenea abuz. Si o sa explic pe parcursul mai multor episoade. Sa intelegeti lumea bolnava care domina destinele condamnate. Sa va cutremurati, daca este cazul. Nu e vorba de nici o razbunare. Inca o data precizez: nu am polite de platit! Am doar "defectul" de a fi ziarist! Si atunci cand realitatea ma forteaza sa-i fac fata, eu nu fug. Stau si o privesc in fata... Deseara ma voi pune la scris pentru a concepe noul serial. Voi reveni cu materiale concrete, cu date concrete. Asa cum sta bine unui ziarist. Care nu s-a lasat "corupt" de libertate! La buna revedere, pe curand...

Cormnel SABOU