Georgia (numită şi Gruzia) este o ţară în regiunea Caucazului de Eurasia. Situat la conjunctura din Europa de Est şi Asia de Vest, este delimitată la vest de Marea Neagră, la nord de Rusia, la sud de Turcia şi Armenia, şi la est de Azerbaidjan. Georgia ocupa un teritoriu de 69,700 km ², iar populaţia sa este de 4.3 milioane de locuitori. În prezent este membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizaţiei Mondială a Comerţului, Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, Comunitatea de Alegerea Democrat, şi GUAM Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică. Ţara doreşte să adere la NATO şi Uniunea Europeană.
Georgia este împărţită în 11 provincii, 53 de oraşe şi 2 republici autonome, din care una şi-a proclamat unilateral independenţa.
Republici autonome: Abhazia (declarată independentă), Ajaria.
Oraşe: Batumi, Chiatura, Gori, Kutaisi, Piţunda, Poti, Rustavi, Sokhumi, Tbilisi, Tq'ibuli, Tsq'altubo, Tskhinvali
Districte: Abasha, Adigeni, Akhalgora, Akhaltsikhe, Akhmeta, Ambrolauri, Aspindza, Baghdati, Bolnisi, Borjomi, Chkhorotsq'u, Chokhatauri, Dedoplistsq'aro, Dmanisi, Dusheti, Gardabani, Gurjaani, Java, Kareli, Kaspi, Kharagauli, Khashuri, Khobi, Khoni, Lagodekhi, Lanchkhuti, Lentekhi, Marneuli, Martvili, Mestia, Mtskheta, Ninotsminda, Oni, Ozurgeti, Q'azbegi, Q'vareli, Sachkhere, Sagarejo, Samtredia, Senaki, Sighnaghi,Telavi, Terjola, Tetritsq'aro, Tianeti, Tsageri, Tsalenjikha, Tsalka, Vani, Zestaponi, Zugdidi
Originea numelui ţării
Georgienii îşi spun Kartvelebi , îşi numesc ţara Sakartvelo (Ţara kartvelilor), iar limba Kartuli. Aceste nume sunt derivate din numele unui zeu păgân numit Kartlos, despre care se spune că este tatăl tuturor georgienilor. Numele Georgia, folosit în toată Europa, este derivat din persană گرجی Gurji, via Jurj din arabă. Deoarece scrierea a fost influenţată de greacă prin rădăcina geōrg- (γεωργ-, indicând lucrarea pământului), cuvântul a fost presupus greşit ca având ca origine cognomele Gheorghe (sfântul patron al ţării), sau γεωργία (geōrgía, agricultură).
Numele antic prin care erau denumiţi locuitorii din estul Georgiei era Iberiani, de la numele regatului caucazian Iberia — aceasta a produs confuzie printre geografii antici care aplicau acest nume doar locuitorilor din peninsula Iberică (Spania, Portugalia, Andorra, Gibraltar şi Olivença).
Gurj, numele persan al georgienilor, este de asemenea sursă pentru turcescul gürcü (pronunţat "gürdjü") şi rusescul gruzin. Numele ţării este Gurjestan în persană, Gürcüstan în turcă, şi Gruzija în rusă. Numele persan este probabil înrudit cu cuvintele armeneşti care desemnau georgienii şi Georgia, respectiv vir şi Vrastan. (Sunt alte cazuri în care prefixul persan gu- este derivat din mai vechiul wi- ori wa-). Astfel, atât cuvântul persan cât şi cel armean par să fie înrudite cu numele Iberia, cu pierderea lui i- iniţial şi substituirea lui w sau v cu b în Iberia.
De asemenea, după toate probabilităţile, există o legătură etimilogică dintre numele Iberia şi provincia istorică a Georgiei numită Imereti.
Localizare
Sud-vestul ASIEI, se întinde de-a lungul coastei Mării Negre, între Turcia, Rusia, Armenia şi Azerbaidjan.
[modificare] Coordonate geografice
Coordonate geografice: 42o 00" N, 43o 30" E
Suprafaţă
total: 69.700 km²
uscat: 69.700 km²
apă: 0 km²
Suprafaţa comparativă -- este puţin mai mică decât statul american Carolina de Sud sau Benelux (EU)
Frontierele ţării
total: 1.461 km
Frontiere cu următoarele ţări: Armenia 164 km, Azerbaijan 322 km, Rusia 723 km, Turcia 252 km. Are 310 kilometri,la Marea Neagră
Climat
Cald şi plăcut; Mediteranean, asemănător celui subtropical pe ţărmul Mării Negre
Relief: În mare parte muntos, cu munţii Marii Caucaz în nord şi munţii Micii Caucaz în sud; Kolkhet'is Dablobi (Câmpia Kolkhida) se întinde spre Marea Neagră în vest; bazinul râului Mtkvari în est; Soluri fertile pe văile râurilor, în câmpiile inundabile şi pe colinele din Câmpiile Kolkhida.
Altitudini extreme:
punctul cel mai de jos: Marea Neagră 0 m
punctul cel mai înalt: Mt'a Mq'invartsveri (Gora Kazbeg) 5.048 m
Resurse naturale: păduri, energie hidro-electrică, zăcăminte de mangan, fier, cupru, zăcăminte mici de cărbune şi petrol; clima şi solul de pe ţărmul Mării Negre permit cultivarea ceaiului şi citricelor.
Folosirea suprafeţei:
teren arabil: 9%
culturi permanente: 4%
păşuni permanente: 25%
păduri: 34%
altele: 28% (1993 est.)
Terenuri irigate: 4.000 km² (estimare din 1993)
Pericole naturale: cutremure
Mediul înconjurător - probleme curente: poluarea aerului, în special în Rust'avi; poluare foarte mare a râului Mtkvari River şi a Mării Negre; aprovizionare necorespunzătoare cu apă potabilă; poluarea solului din cauza chimicalelor toxice.
Scurta istorie
Ţinutul actual al Georgiei a fost populat încă din paleoliticul mediu. În secolul al VI-lea î.Hr. a luat fiinţă statul georgian de vest, Colchis, în secolul al IV-lea î.Hr. cel de est, Iberia. Cele doua regate georgiene din antichitatea târzie, Iberia în estul ţării şi Egrisi în vest, au fost printre primele state din lume care au adoptat creştinismul (în 337 AD şi respectiv 523 AD). Iberia a devenit curând după aceea o parte a Imperiului Persan. Egrisi a fost de multe ori un teatru de război pentru două imperii rivale: Persia şi Imperiul Bizantin, fiecare dintre ele reuşind să cucerească vestul Georgiei de câteva ori. Ca rezultat, aceste două regate au fost dezintegrate în mai multe principate feudale în epoca feudală timpurie. A fost uşor pentru arabi să ocupe Georgia în secolul al VII-lea. Principatele răzvrătite au fost eliberate şi apoi unite în Regatul Georgia la începutul secolului al XI-lea. Începând cu secolul al XII-lea, autoritatea acestui regat se extindea asupra întregului Caucaz de sud, în partea nord-estică şi aproape pe toată coasta de nord a Turciei de azi, şi de asemenea în câteva districte din Persia. Perioada de înflorire a regatului a fost curmată de invazia mongolă din secolul XIV. După o îndelungată perioadă de cuceriri otomane şi lupte împotriva turcilor, regatul est-georgian al Kartliei-Kaheţiei va accepta, în anul 1783, protecţia Rusiei. Rusia va ocupa treptat, de-a lungul secolului al XIX-lea, toate provinciile georgiene. După o scurtă perioadă de independenţă după Revoluţia din Octombrie, Georgia va fi anexată în 1921 de Uniunea Sovietică şi-şi va recâştiga independenţa în anul 1991.
Date tehnice
Capitală Tbilisi (41° 43′ N, 44° 48′ E)
Oraş principal Tbilisi
Limba oficială Georgiana
Sistem politic Republică constituţională
Preşedinte Miheil Saakaşvili
Prim-ministru: Nika Gilauri
Preşedintele Parlamentului: Davit Bakradze
Independenţă 9 aprilie 1991
Suprafaţă
- Total 69.700 km² km² (Locul 118)
- Apă (%) neglijabil
Populaţie
- 4.693.892 loc. (Locul 113)
- Densitate 67/km² loc./km²
Monedă Lari (GEL)
Fus orar UTC+3/+4
Domeniu Internet .ge
Prefix telefonic ++995
date preluate de pe ro.wikipedia.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu