Baia Mare - structura populatiei

evolutia demografica (imagine dreapta)

Numărul şi structura populaţiei după sexe
La recensământul din 18 martie 2002, populaţia stabilă (de reşedinţă) a municipiului Baia Mare, a fost de 137.976 locuitori, reprezentând 27.0% din populaţia totală a judeţului Maramureş, respectiv 51.4% din populaţia urbană. Raportat la numărul populaţiei celorlalte municipii din ţară, Baia Mare ocupă locul 17 din totalul de 95 municipii. Scăderea numărului populaţiei în ultimul deceniu cu 11.229 locuitori, respectiv cu 7.5% faţă de 1992, se datorează atât scăderii sporului natural, urmare a reducerii ratei natalităţii de la 13,9 la 9,2 născuţi vii la 1.000 locuitori, cât şi soldului negativ al migraţiei interne şi externe. Din numărul total al persoanelor înregistrate în gospodării, 3.583 persoane au fost declarate ca fiind plecate cu documente oficiale de renunţare la domiciliu, din care: 1.764 în alte localităţi din ţară şi 1.819 plecate în străinătate. Scăderea populaţiei municipiului Baia Mare îşi are explicaţia, în principal, în reducerea locurilor de muncă prin disponibilizări masive din: industria minieră, metalurgie, a construcţiilor de maşini, industria de prelucrare a lemnului, textilă şi altele, cât şi din ramura construcţiilor de locuinţe şi industriale. În consecinţă, o parte a populaţiei şomere cât şi a pensionarilor din Baia Mare şi-au stabilit domiciliul în comunele limitrofe, a căror populaţie a crescut la recensământul din 2002, comparativ cu cel din 1992, precum: Groşi, Recea, Tăuţii Măgherăuş, Săcălăşeni, Satulung, Ardusat.
Structura pe etnii
Românii deţin o pondere în populaţia municipiului Baia Mare de 82,85%, în creştere cu 2,62% faţă de 1992, chiar dacă numărul lor a scăzut cu 5.401 persoane, respectiv cu 4,5%.
O scădere semnificativă s-a produs în rândul populaţiei de etnie maghiară de la 17,39% la 14,79% (-5.536 persoane); de etnie germană de la 0,64% la 0,35% (-481 persoane); de etnie evreiască de la 0,06% la 0,04% (-34 persoane). Persoanele care s-au declarat rromi /ţigani, cu 5,3% mai mulţi decât la recensământul anterior (+104 persoane), deţin în totalul populaţiei o pondere de 1,50%. Populaţia de etnie ucraineană înregistrează o uşoară creştere, de la 339 persoane la 346 persoane, deţinând o pondere în total de 0,25%.
Structura confesională
Populaţia de religie ortodoxă în număr de 98.042 persoane, este preponderentă, reprezentând 71,06% din total. În proporţie de 99,32% populaţia şi-a declarat apartenenţa la o religie (confesiune), în timp ce persoanele care s-au declarat fără religie (258 persoane) sau atei (165 persoane) reprezintă sub 0,3%. De remarcat este faptul că numărul ateilor şi a celor care nu şi-au declarat religia a crescut acum cu 50% faţă de 1992, dar a scăzut, în acelaşi timp, la 38,8% numărul persoanelor "fără religie".
A crescut ponderea populaţiei de religie ortodoxă de la 69,04% în 1992 la 71,06% în 2002, cu toate ca numeric s-a diminuat cu 4.974 persoane (-4,8%).
Celelalte religii tradiţionale din municipiul Baia Mare, precum: greco-catolică, romano-catolică şi reformată au pierdut un număr important de credincioşi, schimbarea structurii populaţiei după religie producându-se în favoarea religiilor neoprotestante. Astfel, în timp ce numărul credincioşilor greco-catolici a scăzut în ultimul deceniu cu 1.476 (-14,8%), a romano-catolicilor cu 3.328 (-20,7%) şi a reformaţilor cu 2.803 (-22,6%), numărul baptiştilor a crescut cu 129 persoane (+15,1%), a penticostalilor cu 1.335 (+41,2%) şi a adventiştilor de ziua a şaptea cu 18 (+15,7%).
Limba maternă
Din populaţia totală recenzată de 137.976 persoane s-au declarat de limba maternă:
- română 116.674 persoane
- maghiară 19.792 persoane
- ţigănească 762 persoane
- ucraineană 277 persoane
- germană 265 persoane
Rezultatele preliminare ale recensamântului din 2002 evidenţiază faptul că 116.674 persoane, respectiv 84,56% din populaţie au declarat ca limba maternă limba română. Un număr de 2.362 persoane de alte etnii şi-au declarat limba maternă limba română, aceştia reprezentând 10% dintre etnicii minoritari. La 1.000 de români cu limba maternă română revin 1.021 persoane. Un număr de 21.302 persoane (15,44% din populaţia municipiului) au declarat altă limbă maternă, decât cea română. Diferenţa considerabilă se înregistrează între etnie şi limba maternă, în cazul maghiarilor, germanilor şi rromilor. Corelând etnia cu limba maternă, apare o diferenţă între numărul maghiarilor şi cel al persoanelor care au limba maternă maghiara, astfel la 1.000 etnici maghiari revin 970 persoane cu limba maternă maghiara (situaţie similară cu cea din 1992).
La rromi (ţigani) diferenţa este foarte mare între etnie şi limba maternă declarată. Astfel la 1.000 etnici rromi revin numai 368 persoane care şi-au declarat limba maternă româna, fiind mai mic decât în 1992, când reveneau 383 persoane cu limba maternă româna.
La etnia germană diferenţele sunt de asemenea semnificative între cele două caracteristici ale structurii populaţiei, respectiv de 554 la 1.000.

date preluate de pe http://ro.wikipedia.org/