Pamflet: Mândrior cu dinţii puşi nu mai bate pe la uşi, du-te la puşcat de urşi!

scris de Vasile Dragomir

Spre deosebire de contracandidatul său, doamna Mariana Pop de la PSD, care reprezintă acum PDL-ul şi care nu are nimic de spus, domnul Florin Tătaru de la PSD reprezintă acum PNL-ul şi nu are nimic de zâs. Noroc că s-a adunat în jurul său o mulţime de nopsamoşi politici şi verşuitori vizionari cu ajutorul cărora poate face un play-back politic de campanie, un dublaj la voce, în sensul că el dă din cap şi ceilalţi zic „Bună ziua!” Dacă soluţia USL pentru candidatura la Camera Deputaţilor este pe bune Florin Tătaru, atunci USL Maramureş este o combinaţie sinucigaşă, practicantă voodoo. Florinul nostru este un fel de han-tătar la Romsilva, director economic. Ca director, în timpul serviciului participă la actul de guvernare al PDL, dimineaţa când este mai vioi şi se energizează cu ceaiuri şi cafele. Spre seară, după ce şi-a luat simbria din pădurea PDL, îşi bagă cioata-n ea de pădure şi se apucă să chiuie în luminişul PNL-ului, acolo unde i-au făcut loc cu drujba defrişătorii PSD-ului. Cu alte cuvinte, haiduceşte şi pradă ca un lotru pe cei care i-au dat punguţa cu doi bani de-un leu. Câtă credibilitate politică şi morală poate să aibă acest fur care, în timpul serviciului, ia de la săraci şi dă la bogaţi, iar în timpul liber, face politica amărăştenilor, în loc să facă ce ştie el mai bine: un chiolhan la hotelul „Stibina” din Borşa. Ca fecior de tată celebru şi dinţarăş strălucit, boier auşan (oşean), Florinel a ajuns director la Casa de Asigurări de Sănătate şi belşug, în vremea domniei conului Mihalache, deputat PSD de Maramureş, trimis de la centru să nu rămână fără coledzi. Ajuns în foncţie şi văzând că nu-i dă nimeni nimic de lucru, a început să se plimbe prin judeţ până a ajuns în Borşa, unde a auzit că este de vânzare o stibină. „O cumpăr – şi-a zis - şi o pun în bibliotecă în loc de cărţi”. Când colo, ce să vezi? Stibina nu era o floare de mină, ci un hotel pe care l-a cumpărat din banii celor care cotizează pentru asigurarea de sănătate pe post de piramidon, în ideea că, dacă nu le poate da medicamente compensate, măcar le va da aer curat. Pentru ca investiţia să-şi atingă şi să-şi consume scopul, dl. fost director Tătaru a organizat acolo o consumaţie urmată de dripălaş, la care au fost aduse ursoaice autohtone cu textile puţine la purtător. Nănaş mare şi începător de mireasă a fost deputatul Dan Mihalache, familist în capitală şi holtei în provincie. Ca să nu mai lungim vorba vom spune doar că dimineaţa, după inaugurare, fetele s-au trezit învelite cu un deputat şi cu un director, după ce noaptea li s-au pus nişte compensate în lăptic. Înciudate, supărate şi mânioase au făcut plângere penală pentru braconaj la păsărici; viol, cum ar veni pe domneşte. Dar dosarele au avut un ciclu normal şi s-au oprit în cutia de valori a Poliţiei Judeţene, spre amuzamentul domnului comandant Isac. Pe lângă această frumoasă aventură nici nu mai are rost să amintim mica abatere cu femeia de serviciu de la CAS, căreia i-a rezolvat o operaţie aritmetică, introducându-i funcţia între paranteze, pe masa de birou. Soţul acesteia, venit întâmplător în instituţie, a întrerupt extemporalul şi i-a scos nevestei rădăcina pătrată de la trei dinţi din faţă. Despre calităţile de vânător ale domnului Florin Tătaru s-ar merita să ne mai ostenim cu o frază. Un creştin, fost angajat de-al său, s-a dus într-o zi la conaşul Florinel să-i ceară banii cu care acesta-i era dator, motivând că nu mai are ce să le pună pe masă copiilor. Înţelegător, dl. candidat Tătaru l-a invitat pe amărât să urce în portbagajul maşinii sale, l-a dus la fazani într-o pădure din apropierea oraşului, l-a poftit să se dezbrace la tufă şi i-a băgat ţeava puştii de vânătoare în fund, ca din cap să-i iasă treaba cu datoria. Motiv pentru care îl propunem pe domnul Florin Tataru ca negociator cu FMI, când va trebui să returnăm împrumutul.

Vasile DRAGOMIR