Tineretul bovin modern

În general, aerul acesta "tineresc" îmi este foarte drag! Tot ceea ce a pus viaţa într-un om tânăr pare, la prima vedere, sublim, înălţător, demn de admirat. Curajul, hotărârea, elanul specific vârstei, dedicarea, loialitatea sunt doar câteva din caracteristicile asociate cel mai adesea cu tinerii şi tinereţea.

Tinerii noştri de azi nu mai sunt nici ei ce au fost cândva tinerii altor generaţii. La fel ca toţi naivii vârstei (din orice timp) se cred superiori, moderni, plini de putere şi aceste sentimente parcă vin să contrabalanseze calităţile enumerate anterior. Asta n-ar fi o problemă... Problema e că schimbându-se cu adevărat timpurile (nu doar... anotimpurile, căci iată, este iarnă şi de fapt... nu este!) tinerii de azi trec uneori de pragul acceptat de diletantism şi iresponsabilitate pentru a ajunge în sfera unor activităţi cu impact social uriaş producând efecte extrem de nocive în viaţa publică.

Las la o parte "deşteptăciunea" şi "şmecheria" promovată de sutele de mii de drogaţi de prin licee şi facultăţi, las la o parte şi prostituţia colectivă, masivă la care se dedau foarte multe tinere studente şi eleve (uneori chiar sub ochii sau la îndemnul părinţilor!), las la o parte chiar şi parazitismul social uriaş (mii de tineri nemaifăcând azi nimic, nici şcoală, nici muncă) şi chiar dacă lucrurile de mai sus ar fi suficiente ca să-mi susţină teoria tineretului bovin modern am să mă refer la altele pe care le consider mult mai periculoase. Mă refer la implicarea acestui tineret în politică!

Multă vreme am fost susţinătorul ideii de promovare în politică a tineretului. Am "strigat" chiar din paginile unde scriam către puterea veche politică să se retragă şi să facă loc tinerei generaţii. AM CREZUT că o viaţă politică "patronată" de "noul val" nu poate fi mai rea decât a fost cea patronată de antipatronii comunişti. Am crezut toate astea pentru că îmi imaginam tineretul aşa cum era generaţia mea, crescută şi educată totuşi între nişte limite din care nu prea se ieşea. Am "uitat" să reconsider tineretul conform cu noile "epoci", mai "moderne", mai tehnologizate şi mai "îndrăzneţe"! Şi m-am "lovit" apoi de aceşti tineri peste tot... Şi am căscat ochii a uimire şi abia apoi mi-am "decshis" ochii ca să pricep cum stă treaba...

Tineretul nostru de azi (care în opinia mea merită din plin calificativul de BOVIN, în sensul că este mânat şi adunat de pe "câmpurile" vieţii ca o ciurdă de vaci şi boi, fără să discearnă sau să influenţeze cu nimic "atmosfera" din jur şi fără să înţeleagă ce se întâmplă de fapt) are o singură preocupare majoră: să se afirme! Din păcate, acest tineret a renunţat la orice formă de stimă de sine, de autorespect, de consideraţie pentru "ceilalţi" (sau pentru "adversar") şi se aruncă nebuneşte în orice "joc" care-i facilitează ascensiunea şi afirmarea. Iresponsabili fiind, bovinii României rănesc fără scrupule, râd şi batjocoresc cu (ne)"ştiinţă", calcă în picioare şi "petrec" pe durerea celor care sunt totuşi atât de puternici încât să reziste nemerniciei lor. Văzând multe asemenea exemple, trăindu-le şi simţindu-le manifestându-se peste tot nu pot să mai spun decât că sunt foarte dezamăgit. Atât...

Eu şi tineretul "meu" am luptat cu Ceauşescu, Armata şi Securitatea! Ne-am riscat viaţa la propriu ieşind în stradă în bătaia gloanţelor! Am împlinit 18 ani în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 şi tot atunci am ţinut pentru prima oară în mână un AK-47 plin de cartuşe reale. Când am îndreptat arma spre un Securist şi l-am ţintuit pe un scaun în timp ce alţi tineri îl percheziţionau nu m-am gândit că tineretul bovin de azi va călca în picioare sacrificiul tovarăşilor mei de luptă care au murit atunci. Acei eroi n-au murit lângă mine pentru că în Baia Mare instituţiile (aflate una lângă alta, la câţiva metri distanţă) au fost ocupate toate odată şi puterea comunistă locală a fost desfiinţată şi dezarmată în câteva minute, dar au murit în alte locuri, unde hidra comunistă încă mai trăgea să trăiască! La ce au fost bune toate astea oare? A meritat?

Bovinele de azi ar trebui să se întrebe... Dacă noi, cei de acum 22 de ani, am fi stat "la locul nostru" unde aţi fi fost voi azi??? Vă spun eu... Nu eraţi nici măcar "pe ţeavă"! Eraţi tot un spermatozoid care hoinărea aiurea pe faianţa vreunui WC public!

Mi-e silă... Nu mai scriu nimic pentru că pe măsură ce înaintez în scris devin mai rău şi mai rău... Pentru că văd şi văd cum bovinele regresează şi în loc să ajungă oameni fac de ruşine până şi maimuţa. Atunci când sunt uneori (mai rar) nostalgic, stau şi mă întreb dacă generaţia asta de laşi şi obedienţi ar fi putut face o Revoluţie??? Dacă ar fi putut lupta cu un monstru! Dacă ar fi avut curajul să-şi pună viaţa gaj morţii! Întreb populaţia din ciurda modernă: puteaţi voi face asta? PUTEŢI?

Cornel SABOU