Un Vadim mai putin

Vadim a murit, dar Vadim traieste prin foarte multi dintre noi! Nu e paradox, nici macar joc de cuvinte. Si nici vreo oda ridicata defunctului peremist. Ba dimpotriva...

Corneliu Vadim Tudor a fost un lider politic? Sau poet? Sau scriitor? Ziarist? Om de afaceri? Nimeni nu stie precis... A fost din toate cate putin. Exact ca orice om neimplinit in viata sa care incearca de toate si nu prea ii reuseste nimic. Avocati ratati care devin parlamentari ratati, doctori politicieni, profesori prefecti sau primari si exemplele ar putea continua la infinit. 

Vadim a iubit animalele, dar "iubirea" asta a scapat de sub control si omul s-a inconjurat de zeci de caini si pisici, nu stiu daca si de maimute. 

Vadim a iubit si ajutat multi oameni, dar Vadim nu pe OAMENI i-a iubit si ajutat ci pe lingai, cersetori si pierde-vara! Pe alti oameni i-a injurat fara scrupule. 

Vadim mereu spunea (cand vorbea de slugile care il tradau) "L-am facut parlamentar", semn ca omul "facut" parlamentar era cam zero ca individ si ca fara maretia lui Vadim acela ar fi ramas un vesnic anonim. Cati dintre noi nu facem asta? Ajutam pe cineva intr-un anumit context si apoi... "daca nu eram eu...". Da, poate ca suntem uneori prea importanti in ochii nostri! Nu-i asa, Vadime?

Vadim si-a facut partid politic si a pierdut toate alegerile la care a participat, inclusiv cele prezidentiale la care candida punctual ca un ceas elvetian. Asta insa nu era o problema pentru el. In esec el vedea un succes... "Am intrat de N ori in Parlament, am bagat partidul in Parlamentul European etc...". Bagatul era succesul lui. NU guvernarea, nu implinirea unui program politic, nu transformarea Tarii, a Europei sau a Lumii in ceva sau in altceva. Vadim a performat doar prin faptul ca a existat!

Vadim iti era azi prieten, maine dusman, apoi iar prieten. Asa cum fac toti oamenii fara caracter. Lingea unde scuipa pentru ca apoi sa scuipe iar si sa linga mai abitir dupa o vreme. 

Pe Vadim nu l-a cam luat nimeni partener in vreun proiect serios. Nici in Parlament, nici in Guvern, nici prin alte locuri. Pentru ca nimeni nu vedea in el un sprijin real, un prieten sau macar un om de cuvant. Vadim batea mult din gura vorbind singur. El avea nevoie de ascultatori, dar nu stia sa asculte. 

In fine, Vadim era genul de om care le stia pe toate, la fel ca multi dintre noi. Indiferent ca vorbim despre extraterestri, despre apa "poluata" cu 66% hidrogen, cifra 666 sau mari secrete ale istoriei, Vadim avea la toate cate un raspuns. Mi-aduc aminte ca in 2012 el declara sus si tare ca in 12.12.2012 va fi ceva de genul Sfarsitului Lumii pentru ca cifrele alea nu se aseaza ele de nebune asa (mereu doispe!), ci cu un anumit scop care nu poate fi decat malefic. Cam asta a fost Vadim...

Genul acesta de om este foarte prezent in societatea romaneasca de azi. Nu degeaba a luat el multe voturi intr-o vreme. Dezechilibrati in constiinta, pierduti printre principii de viata pe care nu le inteleg in profunzime, doritori de afirmare si galagiosi nevoie mare, multi vadimisti de azi spera sa "se bage" si ei pe undeva. Si unii reusesc...

Nu inteleg sa ridic osanale unui mort doar pentru ca a avut tupeul sa moara. Are el (Vadim) lingaii lui si suficienti "intelectuali" de cartier care sa-i faca monument. Eu raman la concluzia ca un Vadim mai putin nu prea ajuta la nimic. Asa cum n-a ajutat nici un Vadim in plus. Progresul, civilizatia, bunastarea si BINELE general vin din alta parte. Din locuri in care uneori oamenii mor nestiuti si deseori neingropati. Sau ingropati in datorii, boli, necazuri, si probleme. Pe care Vadimistii niciodata nu s-au straduit sa le rezolve. 

Corneliu Vadim Tudor a murit, dar Viata merge inainte...

Cornel SABOU