De fapt, după atâţia ani, chiar nu mai e nimic de mirare în derularea acestui stupefiant caz. Fiindcă, după cum am mai precizat, exact asta se întâmplă de peste şapte ani: de când a fost oficial deschis dosarul Zvara, în iunie 2000, absolut nimeni din Ministerul Justiţiei nu a pomenit public, niciodată, absolut nimic despre acest caz; niciun procuror, niciun judecător, niciun ministru al Justiţiei! Apropo, ştiţi că acest caz ,,a prins’’ deja al patrulea ministru de Justiţie? E foarte simplu, iată explicaţia: în anul 2000, când a demarat ancheta procurorilor de la Parchetul General, ministru al Justiţiei încă era liberalul Valeriu Stoica; au fost alegerile generale de la finele anului 2000, iar ministru al Justiţiei a ajuns Rodica Stănoiu, membră marcantă a PSD; aşadar, în martie 2001, Stănoiu a fost cea care şi-a pus avizul pentru trimiterea în judecată a magistratului băimărean!; în mai 2001 a început procesul, iar la începutul anului 2004 PSD-ul a decis s-o ,,remanieze” pe ministreasa Rodica Stănoiu, locul ei fiind luat de pesedistul Cristian Diaconescu; şi uite-aşa s-a ajuns şi la alegerile de la sfârşitul anului 2004, în urma cărora Monica Macovei a devenit noul ministru al Justiţiei. Însă, foarte curios, nici măcar doamna Macovei încă nu a scos nici un singur cuvinţel, public, despre cazul Zvara. N-o fi ştiind nimic despre acest proces pe rol de atâţia ani? Poate că nu. Poate nici nu i-a spus nimeni (sic!). Dar despre cazul Zvara sigur ştie, în schimb, procurorul Flavius Crâznic, actual consilier al doamnei ministru! Pentru că, nota bene, procurorul Crâznic este cel care, în februarie-martie 2001 a preluat dosarul Zvara de la procurorul Nicolae Păcuraru şi se pare că tocmai procurorul Crâznic a şi pus în final soluţia de trimitere în judecată a judecătorului băimărean. Dar, nu-i aşa?, ce-ar putea să spună astăzi, oficial, oricare reprezentant al Ministerului Justiţiei? Că unui ,,judecător corupt’’ din Baia Mare i se aduc acuze extrem de grave şi că procesul e pe rol, iar instanţa şi numai instanţa de judecată va decide ce şi cum?! Aşa şi este, că în rest ce-ar putea comenta sau explica respectivul reprezentant al Ministerului Justiţiei? Poate din ce motive acest caz e pe rol de peste şapte ani? Nuuu! Dar atunci ce? Multe, tare multe, însă până una, alta, să mai facem noi public încă un motiv de a (se) comenta – tot pe la colţuri, fireşte – despre acest ,,inexistent” caz.
Iată astfel, în exclusivitate, o declaraţie incendiară a judecătorului Vasile Zvara (magistrat doar suspendat din funcţie şi în acest moment, atît şi nimic altceva!), de fapt fiind vorba despre o ,,SCRISOARE DESCHISĂ” - semnată olograf de Vasile Zvara, pe care am primit-o de la magistratul băimărean în urmă cu circa un an şi jumătate:
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE MAI-MARII MAFIEI DIN JUSTIŢIA ROMÂNĂ
"M-aţi întrebat în urmă cu câteva zile, domnule ziarist (de fapt l-am întrebat în urmă cu aproape doi ani, telefonic, pentru că judecătorul băimărean se afla şi încă se află şi acum într-o ţară occidentală, cu toată familia sa; ei nu au ,,fugit’’, ci au plecat cât se poate de legal, pentru a nu muri de foame în România: fiindcă un magistrat suspendat din funcţie aici nu are dreptul să lucreze nicăieri, nici la Stat şi nici la firme private, iar Zvara intuia foarte bine încă din 2002 că procesul său va fi tergiversat cât mai mult posibil! – n.a.), dacă am ceva să le transmit celor ce au pus la cale înlăturarea mea din justiţie. V-am spus atunci că nu-mi doresc decât să le fie ruşine, însă abia mai apoi am realizat că vorbisem în van, fiindcă lor le sunt străine noţiunile de onoare şi ruşine. Doresc, însă, să fac publice prin intermediul dvs. câteva întrebări la care de ani de zile aştept răspunsuri şi care, ca de obicei, vor rămâne fără răspuns. De ce? Poate pentru că a răspunde la ele înseamnă a spune adevărul pe faţă şi, mai presus de orice, înseamnă a pierde puterea câştigată prin fraudă, minciună şi, nu în ultimul rând, asasinate politice (şocantă afirmaţia judecătorului!?! – n.a.).
,,Totul este un fals grosolan comis de către procurori”
Aşadar:
- De ce organele de presă care au scris despre mine s-au mulţumit şi se mulţumesc în continuare să scrie doar ceea ce le impun procurorii şi nu adevărul? (despre cazul Zvara s-a mai scris câte ceva până prin anul 2003, în majoritate lor fiind însă articole denigratoare la adresa judecătorului băimărean şi pline ochi cu minciuni ordinare şi dezinformări gen ,,Zvara este cercetat în stare de arest!’’, deşi Zvara nu a fost niciodată arestat şi nici măcar reţinut pentru cercetări, nicio secundă! – n.a.)
- De ce aceleaşi organe de presă nu apelează la sprijinul unui avocat care, depunându-şi delegaţia în dosarul meu, să le permită ziariştilor să vadă ceea ce este în realitate în dosarul meu? Nu trebuie să fii jurist pentru ca, citind paginile acelui dosar, să-ţi dai seama că totul este o înscenare fără suport juridic, că totul este un fals grosolan comis de către procurori (drăguţă şi tare afirmaţia judecătorului, nu? – n.a.) şi care, în repetate rânduri, au falsificat vizibil actele din dosar, a se vedea procesul-verbal întocmit cu ocazia verificării caietului grefierei (referire la fosta grefieră-şefă de la Judecătoria Târgu-Lăpuş – n.a.): se face menţiunea că grefiera-şefă Pop Ligia a fost de faţă şi a semnat. Fals, în ziua respectivă nici măcar nu a fost de faţă. Semnătura din dreptul numelui ei este falsă şi aparţine unui procuror (stupefiant!?! – n.a.). Mai mult, a se compara procesul-verbal de efectuare a unei fotocopii, în care se menţionează că la rubrica procuror nu exista nicio menţiune cu toate că este scris clar că procurorul a fost de acord cu măsura propusă (de judecătorul Zvara – n.a.). De ce se face o atare menţiune? Fiindcă se ignora realitatea şi ei ştiu că nimeni nu are curajul să verifice. Şi seria falsurilor ar putea continua (la acest punct, judecătorul Zvara se referă la aspecte din ancheta privind două din acuzele care i se aduc, de fals în acte şi uz de fals, în dosarul Pop Daniel Ştefănel, cauză în care judecătorul a dat o soluţie la începutul anului 2000, pe când el era încă preşedinte al Judecătoriei Târgu-Lăpuş – n.a.)
- De ce se ascunde faptul că am fost destituit ilegal din funcţia de preşedinte de instanţă (în aprilie 2000, de la Judecătoria Târgu-Lăpuş – n.a.), mai înainte de tot acest scandal, fără să mi se fi permis să fiu audiat în Consiliul Superior al Magistraturii? De ce se ascunde adevărul că am fost destituit de pe funcţia de preşedinte fiindcă am încercat împreună cu organele abilitate ale statului să prindem în flagrant un «mafiot» pe care nu aveam voie să-l prindem şi care oferea banii cu camătă cetăţenilor, după care le lua casele. Mai mult chiar, ajungând să se perfecţioneze, obţinea cu bani mulţi hotărâri de expedient false, pronunţate în dosare inexistente (incredibil! – n.a.) sau care nu aveau nicio legătură cu individul, hotărâri care mai apoi erau puse în executare cu forţa. De ce? (şi de către cine? – n.a.) Veţi afla! (într-adevăr, opinia publică tot va afla odată şi-odată, cu lux de amănunte, cu nume şi date concrete, ceea ce s-a petrecut în perioada 1999-2001 în Târgu-Lăpuş, adică la Judecătorie, Parchet şi Poliţie, recte în Palatul de Justiţie din Baia Mare, dar asta numai după ce se va pune punct final acestui caz ,,interminabil’’ - n.a.)
- De ce se ascunde faptul că am fost trimis în judecată fără ca măcar urmărirea penală să fi fost terminată (??? – n.a.) şi fără ca măcar să fi existat o minimă probă de vinovăţie împotriva mea?
,,Procurorul Crâznic mi-a spus că în dosar nu există probe împotriva mea’’
- De ce ministrul justiţiei (Rodica Stănoiu – n.a.) a refuzat să mă primească în audienţă ştiind că vreau să-i prezint adevăratele dovezi ale destituirii mele (din fruntea Judecătoriei Târgu-Lăpuş – n.a.) şi de ce unul dintre consilierii ei, aflând că sunt prezent (în secretariatul biroului ministrului Stănoiu – n.a.), a strigat în gura mare să mă bucur că nu sunt arestat şi a telefonat lui Crâznic (procurorul Flavius Crâznic, cel care astăzi este consilierul doamnei ministru Monica Macovei! – n.a.) ordonându-i să întocmească rechizitoriul? Aceluiaşi Crâznic care, cu nicio săptămână în urmă, mi-a spus că în dosar nu există probe împotriva mea, însă ar trebui anunţată şi ministra (acest episod s-a derulat cam prin ianuarie/februarie 2001, cu foarte puţin timp înainte ca Zvara să fie trimis în judecată – n.a.). Ciudat, nu?
- De ce trebuia să fiu arestat şi care sunt acuzaţiile împotriva mea? Faptul că am pus în libertate un copil nevinovat (cazul Pop Daniel Ştefănel – n.a.), arestat la şase luni de la comiterea presupusei fapte (căci e vorba de o înscenare) şi cu o zi înainte de a fi trimis în judecată? Acesta este falsul meu? De când pentru o conducere fără permis se arestează cu o zi înainte de trimiterea în judecată şi asta numai pentru că omul nu vroia să recunoască ceea ce alţii nu au dovedit? Dacă era periculos, trebuia arestat imediat, nu-i aşa? S-a dovedit vreodată că aş fi urmărit un scop prin punerea lui în liberate? Altul, evident, decât cel de a stopa abuzurile poliţiştilor şi procurorilor din zonă. Se spune că aş fi luat mită. De la cine? De la un individ (Ungur Şofron – n.a.) condamnat de mine la o pedeapsă maximă şi care în tot cursul procesului n-a făcut decât să mă înjure şi să mă ameninţe cu „neamurile” lui din Ministerul Justiţiei? Ştie oare lumea că eu nu aş fi avut nici măcar posibilitatea de a-l pune în libertate? Ştie oare lumea că „neamurile” lui din Minister l-au pus în liberate şi asta după ce că sentinţa (dată de judecătorul Vasile Zvara – n.a.) nici măcar nu a fost atacată cu apel?!!! Oare cine să-i fie ,,neamurile”, acelaşi individ din preajma ministrei, care i-a interzis colegei lui de birou să o anunţe pe ministră că eu sunt acolo şi am unele acte să-i arăt? Ştie oare lumea că nu există nicio dovadă sau plângere împotriva mea cum că eu aş fi primit bani? Singurele, autosesizările procurorilor m-au acuzat. De ce? Fiindcă am refuzat, contrar ameninţărilor, să condamn persoane nevinovate şi care nu aveau altă vină decât aceea de a refuza să dea bani şi de băut celor ce i-au trimis în judecată (uluitor! – n.a.).
Zvara a descoperit o importantă filieră de spălare a banilor?
- De ce, dacă eram aşa de corupt, cu numai câteva luni în urmă, când fiind încă preşedinte de instanţă şi sesizând că unul dintre stagiarii mei ar fi pus mâna pe banii cuiva, am declanşat o anchetă internă pentru a afla adevărul. Şi dacă e aşa, ce interes aş fi avut să iau mai apoi bani de la cel ce se lăuda cu „pilele” lui, ştiind că eu nu pot face legal nimic pentru el?
- De ce ministra (Rodica Stănoiu – n.a.) ascunde adevărul? Iniţial am crezut-o victima dezinformării lui Păcuraru (Nicolae Păcuraru, procurorul din cadrul Parchetului General care s-a ocupat, în perioada iunie 2000-ianuarie 2001, de ancheta în dosarul Zvara – n.a.), mai apoi însă, văzând că pur şi simplu se fereşte să mă vadă pentru a nu-i arăta ceea ce ar fi fost obligată să vadă, mi-am dat seama că de fapt este pe o mână cu cei care din umbră conduc interesele injustiţiei (da, aşa scrie, ,,interesele INJUSTIŢIEI’’ - n.a.).
- De ce ascunde faptul că în spatele cazului Zvara se ascunde de fapt „Afacerea Zvara” sau altfel spus eliminarea din sistem a unui magistrat care a avut ghinionul să descopere ceea ce era interzis a descoperi şi care a avut curajul să facă investigaţiile de rigoare pentru a da de capătul firului? De ce se ascunde faptul că de fiecare dată când m-am deplasat la Bucureşti împreună cu avocatul meu (băimăreanul Traian Velea – n.a.) am fost trimişi înapoi acasă fără a se discuta nimic altceva decât de ce am avut curajul să mă leg de societatea care cumpărase în toamna anului 1999 1 hectar de pădure fără vegetaţie şi estimată la o valoare locală de circa 500.000 lei, cu suma de 5.000.000.000 lei? Să nu mai spunem că terenul a fost retrocedat ilegal.
- De ce se ascunde adevărul că în spatele cazului meu se află cea mai mare filieră de spălare a banilor din România, controlată de regimul politic şi care, în timp ce românii mor de foame, învârte mii de miliarde de lei?
- De ce ascunde faptul că tot eu am descoperit cum se spală banii alocaţi de comunitatea internaţională agriculturii, prin intermediul unor sere inundate anual cu hidrantul şi declarate mai apoi ca fiind „calamitate” şi despăgubite pentru recolta pierdută, care în fapt nu a existat niciodată.
Evident, soluţia în cazul meu nu poate fi decât una politică, căci în caz contrar poate ar trebui reformată justiţia, poate că unii miniştri în baza legii răspunderii ministeriale ar trebui să-şi dea demisia ş.a.m.d. Nu mi-aş fi dorit decât să fiu ascultat, căci mi-am făcut datoria de magistrat şi de bun patriot. Din păcate nu a fost să fie. Chiar şi în cazul unei soluţii juste şi legale, aş fi acceptat ca femeia (Rodica Stănoiu – n.a.) care a vrut să-şi construiască în fapt cariera pe viaţa şi sufletul copilului meu să-mi recunoască, fie şi între patru ochi, că a greşit şi aş fi iertat-o fără alte pretenţii. Din păcate însă, lucrurile au mers prea departe. Sper şi-mi doresc din inimă ca Bunul Dumnezeu aşa să-i ajute fiecăruia dintre cei implicaţi, după cum au fost de bună credinţă.” (va urma)
Peter CZOMPA
Nota autorului: intertitlurile şi parantezele explicative au fost introduse în text de semnatarul acestui articol, Peter Czompa.
publicat în "Viaţa Maramureşului" nr, 5(126) din 6-12 februarie 2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu