Susţin graţierea lui Gică Popescu!

În ultimele zile a apărut în societatea românească o atitudine îmbrăţişată de foarte mulţi oameni cu privire la graţierea lui Gică Popescu, condamnat şi arestat în dosarul transferurilor din fotbal. Personal, susţin această idee şi-mi doresc ca Gică Popescu să fie graţiat! Spun acest lucru pentru că am văzut între timp tot felul de apariţii idioate prin media, figuri triste de analişti rataţi, care se împotrivesc acestui curent de simpatie pentru cel care a fost Căpitanul Generaţiei de Aur. 

Spre deosebire de ceilalţi condamnaţi în dosar, Gică nu a fost mafiot de meserie. Jean Pădureanu, Borcea, MM Stoica sau fraţii (verii) Becali, toţi s-au remarcat de-a lungul anilor numai prin afaceri ciudate, prin şmecherii de tot felul, prin mafiotisme care le-au adus milioane de euro (bani negri) în buzunare. Popescu a nimerit în mijlocul lor dintr-un motiv foarte simplu. Aceşti oameni conduceau fotbalul românesc, ei manevrau toţi banii din fotbalul românesc, ei gestionau toate situaţiile care însemnau "afaceri" în fotbalul românesc. 

Gică a câştigat mulţi bani din fotbal. Nu s-a retras pe o insulă din Spania sau din altă zonă pururea caldă ci s-a întors în România ca să-şi investească banii în ţara lui. Aici s-a lovit de celebra mafie românească, de toate învârtelile mari sau mici care compun viaţa afacerilor de tip românesc. A încercat să se adapteze. A jucat cinstit dar asta nu i-a fost de folos. Academia de fotbal pe care a vrut s-o înfiinţeze a fost un eşec pentru că a primit tot felul de şicane din partea “sistemului”. A început să fie “sfătuit” de toţi aceşti mafioţi de meserie cum să-şi investească banii, ca să facă dintr-un leu, doi. Popescu a fost un naiv... un naiv frumos, însă. Da, admit că e posibil să fii pus botul la influenţa mafioţilor şi să fii gestionat vreun transfer în condiţii ilegale. Imediat, însă, ce scandalul a izbucnit în presă, Popescu a scos din contul său un milion şi vreo trei sute de mii de lei noi şi a mers la fisc ca să plătească impozit pe afacerea ilegală care i se imputa! Fără să-l silească nimeni, fără să fii început deja un proces împotriva lui! În fine...

Nu vreau acum să discut neapărat dosarul în cauză. Mă uit la Gică Popescu, la tot ce a însemnat el pentru sportul românesc şi pentru imaginea României în lume. Nu a fost el cel mai bun. Acolo, în vârf, e locul lui Hagi. Dar el, Popescu, a fost Căpitanul lui Hagi! El, Popescu a fost căpitanul Barcelonei! În lumea asta largă, dacă mergi în Burkina Faso există şanse să găseşti pe cineva care a auzit de Gică Popescu şi prin el de România, dar categoric nu vei găsi vreunul din ţara aceea care să fii auzit de Cristian Tudor Popescu sau de alţi analişti împiedecaţi în propriile idei. De ani de zile americanii ne dau nouă lecţii de viaţă. Ei bine, Popescu, alături de toţi ceilalţi din generaţia de aur, a mers acolo, în America, şi le-a predat americanilor o lecţie de fotbal! I-a învăţat cum trebuie să privească zborul balonului spre poartă, şi apoi i-a învins, acolo, la ei acasă! Românii conduşi de Popescu au şocat lumea mondială a fotbalului zdrobind toate clasamentele şi pronosticurile până într-acolo încât unii au ajuns să şoptească pe la colţuri că România va câştiga campionatul mondial! Doar un penalty ratat în meciul acela nenorocit cu Suedia din sferturile Cupei Mondiale ne-a împiedicat să fim, prin el şi prin toţi colegii lui, cei mai buni din lume!

Popescu, prin performanţele sale, a adus FERICIRE în sufletele a milioane de români! Să nu uităm, până la urmă, cine suntem noi. Nu am avut foarte multe figuri celebre. Am avut o singură gimnastă care a fost cea mai bună din lume, Nadia. Un singur tenisman care a fost cel mai bun din lume, Ilie Năstase. Un singur fotbalist care figurează şi acum în clasamentul celor mai buni din toată istoria fotbalului, Hagi. Şi o singură Generaţie de Aur, al cărei căpitan a fost Gică Popescu. Celelalte mari forţe sportive ale lumii au avut sute, mii de sportivi care au dominat sportul mondial. Germania a câştigat de mai multe ori Campionatul Mondial şi are sute de fotbalişti care au format generaţii de aur nemţeşti de-a lungul a multe decenii. Noi nu-l avem decât pe Popescu şi ai lui! 

Gata, nu mai întind vorba... Popescu trebuie să fie eliberat. Graţiat! Este monumentul de care avem nevoie ca să ne amintim că am fost cândva în fruntea fotbalului mondial, că au tremurat cândva toate forţele fotbalistice ale lumii atunci când Popescu intra în teren. Nu avem altul ca el. Iar toţi cei care mor de invidie şi de răutate să stea în banca lor. Niciodată nu s-a întâmplat (şi nici pe viitor nu se va întâmpla) ca zeci de mii de oameni să scandeze numele lor! Să se împace cu ideea! Pe curând...

Cornel SABOU