Pentru Criminalii de Stat, cu drag, fără respect şi fără frică

Mă adresez acum criminalilor care au gândit, planificat, ordonat şi apoi executat diverse crime de Stat în spaţiul nostru românesc, inclusiv masacrul de la Clubul Colectiv.

Vă cunosc! Nu vă ştiu pe toţi pe nume, dar nici nu mă interesează prea mult identitatea voastră. Ştiu de ce anume sunteţi capabili şi e suficient. Aţi ucis mişeleşte, nu înfruntând un inamic în faţă (cum am făcut eu în Bosnia sau cum fac militarii români pe teatrele de război) ci din umbră, într-un mod pervers... dar nu inteligent! Aţi lăsat urme! Nu sunteţi „profesionişti”, chiar dacă vă credeţi aşa. Sunteţi doar nişte gunoaie, nişte rataţi! Pentru că, prin „munca” voastră criminală aţi sevit nişte alte gunoaie, mai mari ca voi! Nici măcar n-aţi servit un „interes naţional”, de securitate sau de orice altceva. Aţi fost doar slugile oarbe ale unor... obsedaţi, rataţi sau... traficanţi de droguri! Ce poate fi mai jegos decât asta?

Dar să lăsăm „jignirile”... Vreau să vă deschid puţin mintea... Ce credeţi că se va întâmpla acuma? Hai, încercaţi măcar o judecată! Ştiu că dormiţi pe voi cu aerul acela de încredere şi siguranţă cu care îi prostiţi pe fraieri, dar... eu prostănaci „INTELIGENŢI” ca voi am „fumat” de mult! De aceea vă vorbesc deschis, pe înţelesul vostru şi fără „perdea”. Ce se va întâmpla în continuare cu crimele voastre? Nimic??? OK... Atunci totul e în regulă, nu?

Păi să vă spun eu ceva... Aveţi o problemă! NU E TOTUL ÎN REGULĂ! Şi în sprijinul celor afirmate am două argumente.  Să vă explic? Să vă explic...

Unu: Instituţiile astea ale Statului (care împreună formează celebrul „Sistem”) au pe acolo, prin funcţii (mai mari sau mai micuţe) angajaţi nişte OAMENI pe care voi îi cunoaşteţi, dar despre care nu ştiţi nimic! Ei sunt coloana vertebrală a Statului nostru, de cele mai multe ori eroi anonimi cărora le datorăm de fapt tot ce avem noi bun azi! Ţară, popor, pace, linişte... Pentru că ei nu acţionează la ordinul unui politician. Sunt CONŞTIINŢE care lucrează în baza unui concept pe care mintea voastră n-o să-l poată niciodată digera sau înţelege. Pentru că nu e un concept pentru minte, ci pentru suflet, pentru suflet de român! Iar voi nu aveţi suflet... 

Ei, treaba nasoală pentru voi e că oamenii ăştia vă cunosc faptele! Nu aşa cum vi le cunoaştem noi, ziariştii, mai mult „teoretic”. NU! Ei vă au acolo, „la dosar”, cu toate probele posibile, chiar şi în sens juridic. Ei ştiu tot! Vă ştiu pe fiecare în parte, cu „problemele” voastre amărâte, cu frustrările pe care tot încercaţi să le ascundeţi, dar reuşiţi nu! Vă ştiu cu amantele voastre, cu conturile „secrete”, cu traficul de influenţă pe care îl faceţi mereu etc, nu mai continui. Ceea ce vă spun eu acuma e că voi aţi intrat pe o... listă! Pe o listă neagră! „The Blacklist”, ca în celebrul serial american care a ajuns deja la sezonul patru... o listă cu criminali de stat care trebuie... dată în vileag! Rânjiţi ironic? No problem... Vă spun (ca să vă ajut) că nu e râsul vostru!

Doi: Voi nu credeţi în Dumnezeu. Clar! Aici suntem de acord, da? Faza faină e că Dumnezeu, ca să existe, n-are nevoie de aprobarea voastră. Printre altele, Dumnezeu există şi prin noi, cei care primim putere de la El ca să vă înfruntăm! Nu suntem mulţi, dar suntem acea mână de oameni care nu pot fi cumpăraţi nici cu şiretlicurile voastre, nici cu banii voştri. Suntem oameni simpli, dar complicaţi. Pentru mintea voastră... Capabili, inteligenţi şi curajoşi. Apţi pentru a prezenta lumii adevărul despre voi. Pentru a vă arăta cu degetul, cu dispreţ şi scârbă, acuzator. Concret, cu numele voastre prăpădite, cu chipul vostru schimonosit şi speriat. Cu faptele voastre ordinare şi criminale. Aţi ucis oameni nu o dată, nu de două ori. Nu doar în Colectiv sau la Revoluţie. O faceţi mereu. Pentru a vă proteja. Ei bine, noi, ăştia despre care vă vorbesc, nu putem fi ucişi! Nu putem fi reduşi la tăcere! Sunteţi prea mici pentru un război cu Dumnezeu! Prin noi...

Unii suntem ziarişti, ca mine, ca Raisa... Toţi, împreună, suntem ceea ce nu vreţi să fim, un coşmar pentru voi!

Ca să vă ajut să înţelegeţi... Argumentul Unu va conlucra cu argumentul Doi pentru ca voi să apăreţi în lumină cu ceea ce ascundeţi. Asta se întâmplă şi se va întâmpla mereu. Până ne va da Dumnezeu zile! Nu voi! Si când noi nu vom mai fi, vor fi alţii. Mai buni ca noi... Mai puternici! Şintr-un final apoteotic voi veţi fi înfrânţi! Cu toată „puterea” pe care o aveţi şi cu care vă amăgiţi! Dar cu care nu sunteţi capabili să vă atingeţi de noi! Pentru că asupra noastră nu aveţi putere!

Vă las acum, doar ca să vă găsesc din nou mâine. Şi poimâine iar... Aş vrea să vă şi provoc la un duel bărbătesc, la o înfruntare ochi în ochi, dar ştiu că n-am pe şi cu cine! Colega mea, Raisa Ekaterina Ivatenko, o femeie pe care degeaba încercaţi s-o visaţi (coşmarul pe care vi-l dăruieşte constant nu e vis, e realitate!) v-a dovedit nu doar crimele ci şi „calitatea” voastră ca oameni. Voi nici măcar o femeie nu aveţi curajul să înfruntaţi, darămite un bărbat! Şi asta nu pentru că aţi fi în vreun fel inferiori faţă de Raisa, ci pentru că vă este ea superioară pe toate planurile! Şi voi ştiţi asta... 

De fapt, ca să fiu sincer, vă înţeleg. N-aveţi cum. N-aveţi cu ce. N-aveţi nici măcar viaţă în voi! Sunteţi deja victimele propriilor crime. Sunteţi morţi! Pentru că, fără suflet nu sunteţi decât o grămadă diformă de carne...

În memoria tuturor celor ucişi mişeleşte în ţara asta de către criminalii de Stat (în „virtutea” unor raţiuni josnice şi murdare) vă informez, fără respect, că eu, Cornel Sabou, alături şi împreună cu toţi cei care gândesc şi simt la fel, vom rămâne, cu drag, al vostru coşmar etern!

Pe curând...

Cornel SABOU

Adevărul despre adevăr

În ceea ce noi numim normalitate se regăsesc uneori şi noţiuni despre care avem tentaţia să spunem că sunt „rele”. O să vă dau azi un asemenea exemplu... „Adevărul oficial”!

Majoritatea covârşitoare a oricărei naţiuni de pe glob e formată din oameni care nu prea sunt interesaţi de marile adevăruri istorice sau de misterele omenirii! Nici pentru dezlegarea enigmelor prezentului nu prea se obosesc mulţi, ba chiar aş spune că există o oarecare indiferenţă faţă de subiectele misterioase din viaţa prezentă. Acest tip de normalitate se regăseşte chiar şi în reperele morale pe care le tot clamăm atâta în mod public, dar faţă de care nu avem acelaşi respect în viaţa reală pe care o ducem. Câteva exemple?

Primarul băimărean Cătălin Cherecheş a fost reales de o largă majoritate chiar dacă „a furat” şi se afla în puşcărie, pe ideea „şi ce dacă a furat, a făcut ceva şi pentru oraşul nostru”, nu? Când Bill Clinton a fost acuzat de minciună în problema cu Monika Lewinski şi sexul oral din biroul de la Casa Albă... popularitatea acestuia a crescut! S-a stresat vreo majoritate pentru „moralitatea” faptei sale? Nu! Toţi bărbaţii „l-au înţeles” pe Bill pentru că, probabil... toţi ar fi făcut la fel dacă se aflau în aceiaşi postură! Condamnăm la televizor infidelitatea vreunui politician, dar apoi ne uităm pofticioşi la orice panaramă care trece strada în fustă scurtă şi aş putea continua cu exemplele la nesfârşit, dar o să mă opresc ca să ajung la subiectul nostru...

Spuneam, deci, că lumea are alte preocupări decât marile secrete ale omenirii sau moralitatea. Peste tot în lume oamenii muncesc mult şi câştigă mai puţin decât au nevoie. Multe vise sau dorinţe le rămân oamenilor pe veci neîmplinite. Specialiştii de la Hollywood au înţeles de mult această frustrare generală a omenirii, de aceea cele mai de succes filme făcute acolo sunt cele care prezintă viaţa pe care n-au trăit-o (şi n-o vor trăi niciodată) oamenii de rând: plină de aventuri, bogăţie, femei frumoase, bărbaţi fatali... Românii nu şi-au dezgheţat încă gândirea, de aceea ei produc încă filme cu sărăcie,mizerie, ţărani, ţigani şi alte asemenea lucruri de care omu’ e sătul, motiv pentru care cinematografia românească, plină de „filme de artă şi cultură” e în faliment... dar nu despre filme o să vorbesc.

Plecând de la viaţa obositoare şi plictisitoare pe care o duce majoritatea omenirii am putea să înţelegem mai uşor de ce oamenii, în timpul lor liber, caută preocupări care îi pot relaxa şi care îi pot scoate din necazul vieţii lor de zi cu zi. Mulţi, foarte mulţi din păcate, se refugiază în alcool şi după ce ajungi un consumator regulat (sau dependent) chiar că nu te mai interesează politica, afacerile, „dezvăluirile” sau misterele omenirii! Înţelegeţi? Cei care nu au probleme cu alcoolul se regăsesc în alte domenii: filme, internet, socializări virtuale, citit romane sau ieşiri, plimbări, vizite, treburi casnice, hobby-uri nevinovate etc... Vedeţi voi vreodată vreo majoritate a unui popor care să se relaxeze documentând abuzurile guvernului? Never! Sau căutând cu ardoare „adevăruri” despre corupţie, mafie, furturi masive din banul public şi alte asemenea subiecte grele? No way! 

Ei bine, am să vă spun cum văd aceşti oameni adevărurile mari şi grele ale vieţii de zi cu zi. Nefiind cu adevărat preocupaţi de aceste subiecte, aceştia (întotdeauna „aceştia” fiind majoritari!) acceptă de bun orice comunicat al Guvernului, sau al vreunei instituţii guvernamentale! Trebuie să înţelegi bine de tot mentalitatea acestui tip de om (care e majoritar într-o naţiune) ca să-i poţi înţelege apoi nepăsarea sau superficialitatea! Nu s-o condamni, s-o înţelegi! Căci până la un punct e justificată!!!

Aşadar, dacă Guvernul spune, e adevărat! Pentru că tot ce spune Guvernul e preluat şi re-preluat de toate mijloacele de informare în masă. Drept urmare, că vrei, că nu vrei, la un moment dat te „loveşti” de comunicatul Guvernului, de „adevărul” pe care acesta îl promovează. Îl asculţi în treacăt, îl păstrezi în memorie fără să vrei şi-ţi vezi mai departe de ale tale. Nu vei căuta niciodată o altă părere despre subiect, nu vei documenta niciodată problema semnalată de Guvern! O vei prelua doar, aşa cum ţi-a fost servită. Atât! Şi apoi, dacă vreodată vei vorbi cu cineva despre subiect, vei pretinde că ştii adevărul şi vei „argumenta” cu ceea ce zice Guvernul... Cam asta se întâmplă în toate societăţile moderne, democratice. Nu doar la noi, ci peste tot în lume! E plină viaţa de dovezi în acest sens!

Dacă un ziarist reclamă un abuz, va şti despre asta o minoritate şi tot o minoritate va reacţiona. Majoritatea, chiar dacă aude (sau citeşte) despre acel abuz, va ignora subiectul. Când Guvernul reclamă un abuz (de orice fel) toată lumea preia subiectul, şi majoritatea va reacţiona mai mult sau mai puţin! Uitaţi-vă la Revoluţia din decembrie 1989! A fost făcută de „poporul român”? Aiurea! Până în 22 decembrie, în toată ţara au ieşit în stradă să lupte cu sistemul maxim 3-400.000 oameni. Din 23 milioane! După ce Ceauşescu a fugit (deci după ce „Guvernul” a anunţat plecarea dictatorului şi Revoluţia a devenit OFICIALĂ!) au ieşit în stradă milioane! E simplu... Întreabă-te de ce n-ai ieşit la luptă înainte de 22 (dacă aveai vârsta potrivită) şi o să înţelegi!

De ce credeţi că toate Guvernele lumii, atunci când vor să „îngroape” un abuz, fac o „comisie”? Comisia are girul Guvernului, va „verifica” şi va da o „soluţie”, iar MAJORITATEA va prelua această soluţie cu titlu de adevăr! Poţi tu, „celălalt”, din minoritatea care are preocupări de aflare cu adevărat a adevărului, să vii cu zeci de PROBE care să conteste argumentat comunicatul Guvernului că degeaba o faci! Nu vei putea schimba nimic! Te vor crede „ai tăi”, cei din minoritate, nici aceia toţi pentru că interesele divergente dezbină minoritatea asta... Atât! Aţi înţeles cum stă treaba?

La fel se va întâmpla pe orice subiect delicat... Atentatele de la WTC din septembrie 2001... Sunt nenumărate anchete private care demonstrează fără nici o umbră de îndoială că varianta prezentată de Guvernul american (cu Ben Laden etc) este o minciună. Şi? S-a schimbat ceva? Nu! Nu mai insist...

Concluzie: Noi, ăştialalţi, dacă vrem să „demonstrăm” ceva, dacă vrem să „dezgheţăm” lumea asta adormită, trebuie... să ne strecurăm în Guvern! Nu neapărat noi, în persoană! Prin oamenii din Guvern care au... altceva! Coloană vertebrală, patriotism adevărat şi sănătos, caracter! Să-i găsim! Să vorbim prin ei! În America a existat un procuror care a deschis un proces oficial prin care acuza CIA de asasinarea lui Kennedy. A pierdut, dar acum nu asta contează. Contează că a existat! Peste tot în lume, în Guverne există OAMENI pe care noi, ceilalţi, căutători de adevăruri, ne putem baza! Să-i găsim, să vorbim prin ei, dincolo de demersul nostru liber pe care îl facem oricum. Sau, pentru cei care pot şi vor, să devină ei acei oameni din Guvern! Să accedem curat la funcţii publice şi să spunem adevărul! Atunci adevărul va fi preluat şi acceptat de majoritatea oamenilor! Şi atunci adevărul va LUCRA, va avea EFECT, va schimba omenirea! Doar atunci! Până atunci... trăim, luptăm, lucrăm şi ne sacrificăm viaţa în timp ce majoritatea se distrează neinteresată. Ne căutăm, ne încurajăm, ne ajutăm.... şi nu schimbăm cu adevărat nimic. Rămânem repere pentru alţi care ne vor urma şi care vor "lupta" la fel, fără succes!

Eu mă opresc aici şi...

...Vă doresc succes!

Pe curând...

Cornel SABOU

INCREDIBIL: Preşedintele României primeşte ilegal informaţii de la Serviciile Secrete

Incredibil! Preşedinţii României (toţi! – Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Johannis) primesc ILEGAL informaţii secrete de la Serviciile de Informaţii din România! 

Dezvăluirea este făcută de jurnalista Raisa Ekaterina Ivatenko care, pe lângă meseria de jurnalist, are şi pregătire militară superioară. Vă prezint mai jos materialul scris de Raisa... Citiţi-l şi vă provoc să încercaţi să explicaţi această incredibilă postură de impostură în care se gasesc preşedinţii României! (Cornel SABOU)

Legea 51/1991, fără preşedinte

Siguranta Nationala este, din 1991, consfintita prin Legea 51. Alta, in afara de Legea 51/1991, care sa se refere la Siguranta Nationala a Romaniei, nu e! Pe baza ei functioneaza - cu atributii cu tot - serviciile de informatii ale tarii. Toate! Conduse, din 1991, de diverse personaje care duc, din 1991, mape informative (activitate pe care tot poporul e convins ca sefii Serviciilor sunt obligati sa o faca) la diversi insi ajunsi presedinti de tara. Am asteptat, cu rabdare, atatia ani, ca specialist in chestiunea asta, sa vad macar un parlamentar care sa zica: Hopaaa, ia stai asa, ce cauta SRI si SIE cu mape informative la Cotroceni, ce cauta sefii serviciilor secrete la Palat, dand informatii zilnice presedintelui de tara? 

Doamnelor, domnilor, sa cada cortina: CONFORM LEGII SIGURANTEI NATIONALE, informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate DOAR: 

-  presedintelui Senatului, 

- presedintelui Camerei Deputatilor, precum si comisiilor permanente pentru aparare si asigurarea ordinii publice ale celor doua camere ale Parlamentului; 

-  ministrilor si sefilor departamentelor din ministere; 

- prefectilor, 

- primarului general al Capitalei, precum si conducatorilor consiliilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru probleme ce vizeaza competenta organelor respective; si organelor de urmarire penala, cand informatiile privesc savirsirea unei infractiuni. 

Cine spune asta? Pai asta o spune singura lege a Sigurantei Nationale, recte legea 51/1991, capitolul II, art. 11! Patru presedinti ai Romaniei - cu tot cu asta in functie acum - au primit, zi de zi, informatii secrete de stat, de la sefii SRI si SIE, in ciuda faptului ca legea Sigurantei Nationale, dupa cum v-am aratat mai sus, specifica in mod CLAR care sunt persoanele care pot primi astfel de informari, mape informative etc. Presedintele Romaniei - oricare ar fi ala - NU ESTE INCLUS IN LISTA DEMNITARILOR CARE POT PRIMI INFORMARI DE LA SERVICIILE SECRETE! 

Asta ce inseamna? Asta inseamna: 

1). Parlamentarii nu cunosc continutul celei de-a doua legi, ca importanta, dupa Constitutie, si anume Legea 51. 

2) Sute si mii de informari, cu caracter secret de stat, au incaput pe mana unor persoane (Iliescu, Constantinescu, Basescu, Iohannis) care nu aveau calitatea legala sa intre in posesia lor. 

3) Fapta sefilor Serviciilor secrete - toti, din 1991 pana azi inclusiv, 2 octombrie 2016 - este, asadar, de incalcarea Sigurantei Nationale prin divulgarea de date si informatii secrete, plus alte infractiuni conexe!

Raisa Ekaterina Ivatenko

P.S. - Iată mai jos un link direct către siteul SRI cu Legea 51/1991:
http://www.sri.ro/upload/Legea51.pdf