Mă adresez acum criminalilor care au gândit,
planificat, ordonat şi apoi executat diverse crime de Stat în spaţiul nostru
românesc, inclusiv masacrul de la Clubul Colectiv.
Vă cunosc! Nu vă ştiu pe toţi pe nume, dar nici nu mă
interesează prea mult identitatea voastră. Ştiu de ce anume sunteţi capabili şi e
suficient. Aţi ucis mişeleşte, nu înfruntând un inamic în faţă (cum am făcut eu
în Bosnia sau cum fac militarii români pe teatrele de război) ci din umbră,
într-un mod pervers... dar nu inteligent! Aţi lăsat urme! Nu sunteţi
„profesionişti”, chiar dacă vă credeţi aşa. Sunteţi doar nişte gunoaie, nişte
rataţi! Pentru că, prin „munca” voastră criminală aţi sevit nişte alte gunoaie,
mai mari ca voi! Nici măcar n-aţi servit un „interes naţional”, de securitate
sau de orice altceva. Aţi fost doar slugile oarbe ale unor... obsedaţi, rataţi
sau... traficanţi de droguri! Ce poate fi mai jegos decât asta?
Dar să lăsăm „jignirile”... Vreau să vă deschid puţin
mintea... Ce credeţi că se va întâmpla acuma? Hai, încercaţi măcar o judecată!
Ştiu că dormiţi pe voi cu aerul acela de încredere şi siguranţă cu care îi
prostiţi pe fraieri, dar... eu prostănaci „INTELIGENŢI” ca voi am „fumat” de
mult! De aceea vă vorbesc deschis, pe înţelesul vostru şi fără „perdea”. Ce se
va întâmpla în continuare cu crimele voastre? Nimic??? OK... Atunci totul e în
regulă, nu?
Păi să vă spun eu ceva... Aveţi o problemă! NU E TOTUL ÎN
REGULĂ! Şi în sprijinul celor afirmate am două argumente. Să vă explic? Să vă explic...
Unu: Instituţiile astea ale Statului (care împreună
formează celebrul „Sistem”) au pe acolo, prin funcţii (mai mari sau mai micuţe)
angajaţi nişte OAMENI pe care voi îi cunoaşteţi, dar despre care nu ştiţi
nimic! Ei sunt coloana vertebrală a Statului nostru, de cele mai multe ori eroi
anonimi cărora le datorăm de fapt tot ce avem noi bun azi! Ţară, popor, pace,
linişte... Pentru că ei nu acţionează la ordinul unui politician. Sunt
CONŞTIINŢE care lucrează în baza unui concept pe care mintea voastră n-o să-l
poată niciodată digera sau înţelege. Pentru că nu e un concept pentru minte, ci
pentru suflet, pentru suflet de român! Iar voi nu aveţi suflet...
Ei, treaba
nasoală pentru voi e că oamenii ăştia vă cunosc faptele! Nu aşa cum vi le
cunoaştem noi, ziariştii, mai mult „teoretic”. NU! Ei vă au acolo, „la dosar”,
cu toate probele posibile, chiar şi în sens juridic. Ei ştiu tot! Vă ştiu pe
fiecare în parte, cu „problemele” voastre amărâte, cu frustrările pe care tot
încercaţi să le ascundeţi, dar reuşiţi nu! Vă ştiu cu amantele voastre, cu
conturile „secrete”, cu traficul de influenţă pe care îl faceţi mereu etc, nu
mai continui. Ceea ce vă spun eu acuma e că voi aţi intrat pe o... listă! Pe o
listă neagră! „The Blacklist”, ca în celebrul serial american care a ajuns deja
la sezonul patru... o listă cu criminali de stat care trebuie... dată în vileag!
Rânjiţi ironic? No problem... Vă spun (ca să vă ajut) că nu e râsul vostru!
Doi: Voi nu credeţi în Dumnezeu. Clar! Aici suntem de
acord, da? Faza faină e că Dumnezeu, ca să existe, n-are nevoie de aprobarea
voastră. Printre altele, Dumnezeu există şi prin noi, cei care primim putere de
la El ca să vă înfruntăm! Nu suntem mulţi, dar suntem acea mână de oameni care
nu pot fi cumpăraţi nici cu şiretlicurile voastre, nici cu banii voştri. Suntem
oameni simpli, dar complicaţi. Pentru mintea voastră... Capabili, inteligenţi
şi curajoşi. Apţi pentru a prezenta lumii adevărul despre voi. Pentru a vă
arăta cu degetul, cu dispreţ şi scârbă, acuzator. Concret, cu numele voastre
prăpădite, cu chipul vostru schimonosit şi speriat. Cu faptele voastre ordinare
şi criminale. Aţi ucis oameni nu o dată, nu de două ori. Nu doar în Colectiv
sau la Revoluţie. O faceţi mereu. Pentru a vă proteja. Ei bine, noi, ăştia
despre care vă vorbesc, nu putem fi ucişi! Nu putem fi reduşi la tăcere!
Sunteţi prea mici pentru un război cu Dumnezeu! Prin noi...
Unii suntem ziarişti, ca mine, ca Raisa... Toţi, împreună,
suntem ceea ce nu vreţi să fim, un coşmar pentru voi!
Ca să vă ajut să înţelegeţi... Argumentul Unu va conlucra
cu argumentul Doi pentru ca voi să apăreţi în lumină cu ceea ce ascundeţi. Asta
se întâmplă şi se va întâmpla mereu. Până ne va da Dumnezeu zile! Nu voi! Si când
noi nu vom mai fi, vor fi alţii. Mai buni ca noi... Mai puternici! Şintr-un
final apoteotic voi veţi fi înfrânţi! Cu toată „puterea” pe care o aveţi şi cu
care vă amăgiţi! Dar cu care nu sunteţi capabili să vă atingeţi de noi! Pentru
că asupra noastră nu aveţi putere!
Vă las acum, doar ca să vă găsesc din nou mâine. Şi
poimâine iar... Aş vrea să vă şi provoc la un duel bărbătesc, la o înfruntare
ochi în ochi, dar ştiu că n-am pe şi cu cine! Colega mea, Raisa Ekaterina Ivatenko, o femeie pe care degeaba încercaţi s-o visaţi (coşmarul pe care vi-l
dăruieşte constant nu e vis, e realitate!) v-a dovedit nu doar crimele ci şi „calitatea”
voastră ca oameni. Voi nici măcar o femeie nu aveţi curajul să înfruntaţi,
darămite un bărbat! Şi asta nu pentru că aţi fi în vreun fel inferiori faţă de Raisa, ci pentru că vă este ea superioară pe toate planurile! Şi voi ştiţi asta...
De fapt, ca să fiu sincer, vă înţeleg. N-aveţi cum. N-aveţi
cu ce. N-aveţi nici măcar viaţă în voi! Sunteţi deja victimele propriilor
crime. Sunteţi morţi! Pentru că, fără suflet nu sunteţi decât o grămadă diformă
de carne...
În memoria tuturor celor ucişi mişeleşte în ţara asta de
către criminalii de Stat (în „virtutea” unor raţiuni josnice şi murdare) vă
informez, fără respect, că eu, Cornel Sabou, alături şi împreună cu toţi cei
care gândesc şi simt la fel, vom rămâne, cu drag, al vostru coşmar etern!
Pe curând...
Cornel SABOU