În ceea ce noi numim normalitate se regăsesc uneori şi
noţiuni despre care avem tentaţia să spunem că sunt „rele”. O să vă dau azi un
asemenea exemplu... „Adevărul oficial”!
Majoritatea covârşitoare a oricărei naţiuni de pe glob e
formată din oameni care nu prea sunt interesaţi de marile adevăruri istorice
sau de misterele omenirii! Nici pentru dezlegarea enigmelor prezentului nu prea
se obosesc mulţi, ba chiar aş spune că există o oarecare indiferenţă faţă de
subiectele misterioase din viaţa prezentă. Acest tip de normalitate se
regăseşte chiar şi în reperele morale pe care le tot clamăm atâta în mod
public, dar faţă de care nu avem acelaşi respect în viaţa reală pe care o
ducem. Câteva exemple?
Primarul băimărean Cătălin Cherecheş a fost reales de o
largă majoritate chiar dacă „a furat” şi se afla în puşcărie, pe ideea „şi ce
dacă a furat, a făcut ceva şi pentru oraşul nostru”, nu? Când Bill Clinton a
fost acuzat de minciună în problema cu Monika Lewinski şi sexul oral din biroul
de la Casa Albă... popularitatea acestuia a crescut! S-a stresat vreo
majoritate pentru „moralitatea” faptei sale? Nu! Toţi bărbaţii „l-au înţeles”
pe Bill pentru că, probabil... toţi ar fi făcut la fel dacă se aflau în aceiaşi
postură! Condamnăm la televizor infidelitatea vreunui politician, dar apoi ne
uităm pofticioşi la orice panaramă care trece strada în fustă scurtă şi aş
putea continua cu exemplele la nesfârşit, dar o să mă opresc ca să ajung la
subiectul nostru...
Spuneam, deci, că lumea are alte preocupări decât marile
secrete ale omenirii sau moralitatea. Peste tot în lume oamenii muncesc mult şi
câştigă mai puţin decât au nevoie. Multe vise sau dorinţe le rămân oamenilor pe veci
neîmplinite. Specialiştii de la Hollywood au înţeles de mult această frustrare
generală a omenirii, de aceea cele mai de succes filme făcute acolo sunt cele care
prezintă viaţa pe care n-au trăit-o (şi n-o vor trăi niciodată) oamenii de rând:
plină de aventuri, bogăţie, femei frumoase, bărbaţi fatali... Românii nu şi-au
dezgheţat încă gândirea, de aceea ei produc încă filme cu sărăcie,mizerie, ţărani,
ţigani şi alte asemenea lucruri de care omu’ e sătul, motiv pentru care
cinematografia românească, plină de „filme de artă şi cultură” e în faliment...
dar nu despre filme o să vorbesc.
Plecând de la viaţa obositoare şi plictisitoare pe care o
duce majoritatea omenirii am putea să înţelegem mai uşor de ce oamenii, în
timpul lor liber, caută preocupări care îi pot relaxa şi care îi pot scoate din
necazul vieţii lor de zi cu zi. Mulţi, foarte mulţi din păcate, se refugiază în
alcool şi după ce ajungi un consumator regulat (sau dependent) chiar că nu te
mai interesează politica, afacerile, „dezvăluirile” sau misterele omenirii!
Înţelegeţi? Cei care nu au probleme cu alcoolul se regăsesc în alte domenii:
filme, internet, socializări virtuale, citit romane sau ieşiri, plimbări,
vizite, treburi casnice, hobby-uri nevinovate etc... Vedeţi voi vreodată vreo
majoritate a unui popor care să se relaxeze documentând abuzurile guvernului? Never!
Sau căutând cu ardoare „adevăruri” despre corupţie, mafie, furturi masive din
banul public şi alte asemenea subiecte grele? No way!
Ei bine, am să vă spun cum văd aceşti oameni adevărurile
mari şi grele ale vieţii de zi cu zi. Nefiind cu adevărat preocupaţi de aceste
subiecte, aceştia (întotdeauna „aceştia” fiind majoritari!) acceptă de bun
orice comunicat al Guvernului, sau al vreunei instituţii guvernamentale!
Trebuie să înţelegi bine de tot mentalitatea acestui tip de om (care e
majoritar într-o naţiune) ca să-i poţi înţelege apoi nepăsarea sau
superficialitatea! Nu s-o condamni, s-o înţelegi! Căci până la un punct e
justificată!!!
Aşadar, dacă Guvernul spune, e adevărat! Pentru că tot ce
spune Guvernul e preluat şi re-preluat de toate mijloacele de informare în
masă. Drept urmare, că vrei, că nu vrei, la un moment dat te „loveşti” de
comunicatul Guvernului, de „adevărul” pe care acesta îl promovează. Îl asculţi
în treacăt, îl păstrezi în memorie fără să vrei şi-ţi vezi mai departe de ale
tale. Nu vei căuta niciodată o altă părere despre subiect, nu vei documenta
niciodată problema semnalată de Guvern! O vei prelua doar, aşa cum ţi-a fost
servită. Atât! Şi apoi, dacă vreodată vei vorbi cu cineva despre subiect, vei
pretinde că ştii adevărul şi vei „argumenta” cu ceea ce zice Guvernul... Cam
asta se întâmplă în toate societăţile moderne, democratice. Nu doar la noi, ci
peste tot în lume! E plină viaţa de dovezi în acest sens!
Dacă un ziarist reclamă un abuz, va şti despre asta o
minoritate şi tot o minoritate va reacţiona. Majoritatea, chiar dacă aude (sau
citeşte) despre acel abuz, va ignora subiectul. Când Guvernul reclamă un abuz
(de orice fel) toată lumea preia subiectul, şi majoritatea va reacţiona mai
mult sau mai puţin! Uitaţi-vă la Revoluţia din decembrie 1989! A fost făcută de
„poporul român”? Aiurea! Până în 22 decembrie, în toată ţara au ieşit în stradă
să lupte cu sistemul maxim 3-400.000 oameni. Din 23 milioane! După ce Ceauşescu
a fugit (deci după ce „Guvernul” a anunţat plecarea dictatorului şi Revoluţia a
devenit OFICIALĂ!) au ieşit în stradă milioane! E simplu... Întreabă-te de ce
n-ai ieşit la luptă înainte de 22 (dacă aveai vârsta potrivită) şi o să înţelegi!
De ce credeţi că toate Guvernele lumii, atunci când vor
să „îngroape” un abuz, fac o „comisie”? Comisia are girul Guvernului, va „verifica”
şi va da o „soluţie”, iar MAJORITATEA va prelua această soluţie cu titlu de
adevăr! Poţi tu, „celălalt”, din minoritatea care are preocupări de aflare cu
adevărat a adevărului, să vii cu zeci de PROBE care să conteste argumentat
comunicatul Guvernului că degeaba o faci! Nu vei putea schimba nimic! Te vor
crede „ai tăi”, cei din minoritate, nici aceia toţi pentru că interesele divergente
dezbină minoritatea asta... Atât! Aţi înţeles cum stă treaba?
La fel se va întâmpla pe orice subiect delicat...
Atentatele de la WTC din septembrie 2001... Sunt nenumărate anchete private
care demonstrează fără nici o umbră de îndoială că varianta prezentată de
Guvernul american (cu Ben Laden etc) este o minciună. Şi? S-a schimbat ceva?
Nu! Nu mai insist...
Concluzie: Noi, ăştialalţi, dacă vrem să „demonstrăm”
ceva, dacă vrem să „dezgheţăm” lumea asta adormită, trebuie... să ne strecurăm
în Guvern! Nu neapărat noi, în persoană! Prin oamenii din Guvern care au...
altceva! Coloană vertebrală, patriotism adevărat şi sănătos, caracter! Să-i
găsim! Să vorbim prin ei! În America a existat un procuror care a deschis un
proces oficial prin care acuza CIA de asasinarea lui Kennedy. A pierdut, dar
acum nu asta contează. Contează că a existat! Peste tot în lume, în Guverne
există OAMENI pe care noi, ceilalţi, căutători de adevăruri, ne putem baza! Să-i
găsim, să vorbim prin ei, dincolo de demersul nostru liber pe care îl facem
oricum. Sau, pentru cei care pot şi vor, să devină ei acei oameni din Guvern!
Să accedem curat la funcţii publice şi să spunem adevărul! Atunci adevărul va
fi preluat şi acceptat de majoritatea oamenilor! Şi atunci adevărul va LUCRA,
va avea EFECT, va schimba omenirea! Doar atunci! Până atunci... trăim, luptăm,
lucrăm şi ne sacrificăm viaţa în timp ce majoritatea se distrează neinteresată.
Ne căutăm, ne încurajăm, ne ajutăm.... şi nu schimbăm cu adevărat nimic. Rămânem repere pentru alţi care ne vor urma şi care vor "lupta" la fel, fără succes!
Eu mă opresc aici şi...
...Vă doresc succes!
Pe curând...
Cornel SABOU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu