sâmbătă, 1 februarie 2014

DOVADA: Aura Ion şi Adrian Iovan puteau fi salvaţi de Armată

Pe măsură ce analizăm mai în profunzime accidentul aviatic din Apuseni căpătăm tot mai mult convingerea că victimele Adrian Iovan şi Aura Ion puteau fi salvate dacă autorităţile ar fi vrut asta! Până în prezent, cea mai mare certitudine în acest sens ne-o dau informaţiile recente despre capacitatea Armatei de a interveni eficient din chiar primele minute ale tragediei!
Principala problemă în momentul prăbuşirii avionului o constituia starea vremii, în mod deosebit ceaţa şi frigul. Din această cauză, autorităţile civile nu puteau folosi elicopterele din dotare pentru acţiunea de căutare şi salvare, acestea neputând zbura în condiţii meteo nefavorabile. Iată, însă, că Armata română avea în dotare un elicopter capabil să zboare în orice condiţii meteo, pe orice tip de vreme nefavorabilă, elicopter proiectat şi construit chiar pentru operaţiuni de căutare-salvare! Este vorba de modelul IAR 330 “Puma SOCAT”! Mai mult decât atât, elicopterul se afla în baza aeriană de la Câmpia Turzii, foarte aproape de locul prăbuşirii avionului pilotat de Iovan! Dacă autorităţile militare ar fi dat ordinele necesare, în maxim câteva zeci de minute elicopterele Puma SOCAT de la Câmpia Turzii ar fi identificat EXACT locul prăbuşirii, iar echipele de salvare ar fi ajuns imediat la victime. Astfel, cei doi care au murit ar fi putut fi salvaţi!!! Mai ştim, de asemenea, că elicopterul Puma SOCAT are construită o versiune destinată în mod special căutării şi salvării victimelor, adică exact ceea ce era nevoie în cazul accidentului din Munţii Apuseni. Această versiune de elicopter se numeşte IAR 330 "Medevac", iar aparatele de acest tip se aflau în dotarea bazei de la Câmpia Turzii!!
Informaţiile culese până la această dată spun că baza aeriană de la Câmpia Turzii a fost alertată imediat ce s-a produs accidentul aerian, că elicopterele de salvare au fost pregătite pentru intervenţie, dar că Ministrul Apărării nu a mai dat ordinul necesar pentru a se porni în acţiunea de salvare, motiv pentru care aparatele nu şi-au mai luat zborul, iar căutarea terestră a autorităţilor a fost lipsită de succes! Din această cauză, Aura şi Adrian au murit...
Poate că în această nouă lumină, ministrul Apărării, Mircea Duşa, ne apare mai vinovat decât toţi ceilalţi incompetenţi implicaţi în caz! Din câte am înţeles, acesta s-ar fi scuzat spunând că nimeni nu a cerut Armatei ajutorul şi de aceea nu s-a apucat el, de capul lui, să dea ordine de salvare. Păi, dacă la nivel central şi local nu s-a constituit nici o celulă de criză, nici o comisie de gestionare a situaţiei, dacă toate instituţiile acţionau pe cont propriu, fără o coordonare centrală, de la cine aştepta Duşa ordin au apel de ajutor? Ce lege ar fi încălcat el dacă ordona elicopterelor să intervină? Nici una! Pur şi simplu, Mircea Duşa, la fel ca toţi ceilalţi miniştri implicaţi, este un INCOMPETENT criminal!
Am extras mai jos datele tehnice de prezentare a elicopterului PUMA SOCAT pentru ca să vedeţi cu ochii voştri că aceste aparate ar fi putut salva victimele din Apuseni. Dacă n-au făcut-o, apoi asta e din cauză de ministru prost! Cumplit de prost! Ruşinos chiar... Îi întreb pe militarii români, din toate armele: se simt mândri cu acest ministru? Cum se simt să ştie că i-ar fi putut salva pe cei morţi în Apuseni, dar n-au făcut-o? Mai au ei onoare militară? Dacă da, atunci cine n-o are???

Cornel SABOU

sursa citatelor de mai jos: wikipedia

IAR 330 este un elicopter de luptă produs de IAR sub o licenţă cumpărată de la firma franceză Aérospatiale; a fost una dintre puţinele colaborări în plan militar dintre o ţară NATO şi una din blocul comunist, programul începând în iulie 1974.
SA 330 Puma a fost proiectat şi construit de Aérospatiale pentru a satisface o cerere a Forţelor Terestre Franceze în privinţa unui elicopter de dimensiuni medii, capabil să opereze pe timp de noapte ori vreme nefavorabilă.
Primul elicopter din producţia de serie a decolat în septembrie 1968. Pe 25 aprilie 1978 SA 330J Puma a fost certificat pentru funcţionare în condiţii de vreme adversă (inclusiv îngheţ), primul elicopter din afara Uniunii Sovietice care să atingă acest standard.
Elicopterul Puma SOCAT este multifuncţional: poate îndeplini misiuni de atac în sprijinul trupelor terestre (distrugerea mijloacelor de luptă blindate, a fortificaţiilor, recunoaştere) dar şi căutare-salvare ori transport de trupe, inclusiv pe timp de noapte ori vreme nefavorabilă. Prin modernizarea sistemelor electronice s-a ajuns la îmbunătăţirea capacităţii de a descoperi şi combate inamicul; de asemenea, sistemele de navigaţie asigură precizie pe distanţe lungi şi zbor la joasă înălţime. Alte îmbunătăţiri constau în implementarea conceptului HOTAS - Hands on Throttle And Stick (manevrarea aparatului şi a sistemelor vitale fără a lua mâna de pe controale) şi capacitatea de a transmite date de cercetare în timp real.

Alo, d-na. DNA?

Am o nelămurire... De aceea, pe această cale, fac un apel “telefonic” virtual către DNA, DIICOT, procurori şi judecători. 
Alo? Justiţia? M-auziţi? Vreau să vă întreb ceva... 
Am văzut că sunteţi tare disperaţi pentru că azi au intrat în vigoare noile coduri. Că faceţi tot felul de apeluri PUBLICE pentru modificarea codurilor. Că vă nemulţumesc unele schimbări. Păi, oameni “buni”, care e treaba voastră??? Am uitat sau n-am ştiut asta niciodată? 
Treaba Justiţiei şi a tuturor instituţiilor care ţin de justiţie e să APLICE legea, nu s-o creeze! Pentru elaborat legi (bune sau rele) există PARLAMENT! Voi existaţi doar ca să aplicaţi legi, ca să vegheaţi la respectarea legii, iar dacă cineva o încalcă să luaţi măsuri. Dacă azi se schimbă o lege... ce treabă aveţi voi cu asta? Dacă se dezincriminează o faptă, dacă se schimbă încadrarea unor infracţiuni, dacă se modifică procedurile, la naiba, voi nu trebuie decât să vegheaţi mai departe la respectarea legii, a noii legi! De când aveţi voi treabă să protestaţi faţă de modificarea unor legi? Ce calitate aveţi voi să spuneţi că nu e “bine” ca infracţiunea X să aibă un maxim de 5 ani faţă de 20 cât avea înainte? Vreţi să faceţi asemenea judecăţi de valoare? Daţi-vă demisia din instituţia Justiţiei şi candidaţi pentru Parlament! Acolo puteţi emite ce legi vreţi voi! Dacă vă alege cineva...
De câteva zile nu văd decât apeluri disperate, îndeosebi din partea DNA, pentru ca noul Cod Penal să nu intre în vigoare sau să fie schimbat. Că, dacă intră în vigoare, anumite persoane scapă de puşcărie. Şi? Ce-i dacă scapă? Misiunea DNA este ca ANUMITE persoane să nu scape de puşcărie? Sau să aplice legea, aşa cum este aceasta, indiferent cine scapă sau nu de ea. Sau, altfel spus, indiferent cum este aceasta făcută! Nu înţeleg... 
Cred că avem o problemă de percepţie corectă a misiunii noastre. Azi, procurorii vor să facă legi. Nu din banca Parlamentului, ci din scaunul de procuror. În dorinţa lor oarbă de a avea PUTERE, puterea să facă ce vor, cum vor şi CUI vor, urlă ca bezmeticii, acuză şi cer modificări de legi. Ia să stea în banca lor! Să-şi vadă strict de treaba lor! Dacă vine o lege nouă şi datorită (din cauza) acestei legi trebuie să fie eliberaţi din puşcării mii de oameni, atunci... asta e! Nu e treaba lor! Parlamentarii şi toţi ceilalţi politicieni vor da socoteală dacă e ceva rău în asta. În alegeri sau în justiţie. Dacă unele persoane scapă de puşcărie ca o consecinţă a aplicării noului cod atunci... asta e! Ce treabă aveţi voi, procurorii, cu asta? Tot voi sunteţi cei care aţi instrumentat câte 5-10 ani un dosar! Nu vreţi cumva să extindem termenul până la care instrumentaţi voi dosare? Să le lăsaţi, eventual, moştenire nepoţilor?
Mă revoltă această inconştienţă! Fiecare ar trebui să ne vedem de treaba noastră. Treaba lor e să impună respectarea legii, aşa cum e aceasta făcută. Nu să discute legea! Nu s-o condamne! Dacă o lege este neconstituţională este instituţie care să decidă asta. Dacă e constituţională, apoi n-ai dreptul tu, procuror, să spui că îţi place sau că nu-ţi place legea! Că o vrei blondă sau brunetă! Mai lungă sau mai scurtă. N-ai dreptul să judeci legea!
Aşadar, sper că au auzit apelul meu... Să nu ajungem la situaţii mai penibile de atât. Pentru că nu mai lipseşte decât să-l vedem pe Garcea protestând pentru că s-a desfiinţat gradul de plutonier! Dar instituţiile noastre sunt capabile de “surprize” şi mai mari...
Alo? S-a auzit?... S-auzim de bine!

Cornel SABOU

"Bărbaţii" care ne-au condus...

Adrian Năstase, Gigi Becali, Relu Fenechiu, Nati Meir sunt doar câteva nume de foşti parlamentari sau (prim)miniştri care într-o vreme au condus destinele României şi apoi au ajuns în puşcărie. Oamenii aceştia stăteau la un moment dat cocoţaţi pe fotoliile puterii şi cu un singur gest puteau împărţi bugete, favoruri, chiar şi “dreptatea”! Emanau forţă, pozau cu aroganţă, făceau ironii pe seama tuturor celor care erau mai slabi, mai fără de putere. 
Dar a venit vremea în care a făcut şi Viaţa mishto de ei. Au ajuns după gratii! Dintr-o dată, lumea lor mirifică, plină de chestii aurite, s-a prăbuşit. S-au trezit împrejmuiţi doar de fier rece şi singurătate, într-un mediu “ostil”. Ei, “elitele” de altădată, erau acum doar un număr de dosar aruncat în mediul neacademic al penitenciarelor. Ei, cei care în trecut puşcau din degete şi o ţară întreagă li se închina, acum trebuiau să ceară favoruri mărunte unor semi-analfabeţi, deţinuţi sau gardieni. Ei, cei care în trecut respirau aerul înălţimilor sociale primeau acum aer cu porţia în orele aprobate pentru plimbare prin curtea Închisorii...
În aceste condiţii am putut să vedem cât sunt de bărbaţi aceşti foşti bărbaţi ai României. Am putut şi putem să vedem ce forţă interioară reală au ei şi cum înfruntă situaţiile dificile. 
Adrian Năstase a încercat să se împuşte ca să scape de pedeapsă. Nati Meir a leşinat de mai multe ori în sălile de judecată implorând mila autorităţilor. Gigi Becali se dă de ceasul morţii ca să fie eliberat invocând toate bolile din lume şi făcându-şi cruci cu toate mâinile. Fenechiu plânge în hohote şi n-are decât două zile de arest. exemplele ar putea continua, dar mă opresc aici pentru că... mi-e silă!
Mi-e silă de aceşti “bărbaţi” care au nevoie de bani sau funcţii publice ca să fie bărbaţi! Mi-e silă de aceşti cerşetori care nu sunt capabili să-şi înfrunte destinul! Şi când mă gândesc că laşii ăştia au făcut cândva legea în România... mi-e silă de România lor!
De acord, poate că e greu să stai drept când bate un vânt puternic, dar dacă ai stat drept toată viaţa ta nu e chiar aşa greu. Poate că e greu să fii BĂRBAT atunci când viaţa te supune la încercări extreme, dar dacă ai fost cu adevărat bărbat în toată viaţa ta atunci nu e chiar aşa greu! Până la urmă, nu e greu să fii TU, aşa cum eşti, mereu! Aşa şi cu ăştia... Acum se vede ce sunt ei cu adevărat! Nişte “bărbaţi” cumpăraţi la preţ redus şi reduşi acum la micimea lor adevărată! Nişte muieri plânse şi ratate care au nevoie de un bărbat!!!
Ca să fiu drept, trebuie să precizez că la a doua sa încarcerare, Năstase a fost ceva mai demn. S-a prezentat, s-a dus la pârnaie, stă cuminte acolo şi scrie din când în când pe blog, demonstrând astfel că rămâne conectat la realitatea fostei sale vieţi, situate la un anumit nivel. Dar Năstase este deja un “veteran” al închisorii! Este la a doua încarcerare. Prima oară a făcut-o de oaie, atunci când a demonstrat că nu poate să-şi accepte condiţia, preferând (încercând) să moară! Năstase încă e dator să demonstreze că e bărbat! Ceilalţi... vai de capul lor!
Să-l vedeţi însă pe Becali după ce va libera! Nimeni nu va fi aşa grozav ca el, se va lăuda că a “înfruntat” sistemul, că a fost bărbat adevărat bla-bla-bla... Va uita de milogelile pe care le face acum, de implorările adresate instanţei, de plânsul în hohote, de condiţia sa prezentă de bărbat mizerabil! Asta însă nu mă va mira. Pe lângă ce avea din naştere (sau educaţie) va mai lua de la puşcărie o porţie de tupeu pe care o va folosi după liberare. Trist, însă (pentru noi), e faptul că aceşti oameni care acum nu au puterea de a fi bărbaţi se vor întoarce să ne conducă! Într-un fel sau altul, mai mult sau mai puţin, vom fi din nou la mâna lor, conduşi şi îndrumaţi de ei. Ne vor face legi şi ne vor explica totul, inclusiv cum să fim... bărbaţi!
Cine are ochi de văzut să vadă! Cine are puterea de a înţelege să înţeleagă! Priviţi-i în toată “splendoarea” lor de bărbaţi rataţi! Priviţi-i cum imploră milă şi iertare, cum îşi cerşesc libertatea, cum îşi vând pantalonii şi-şi cumpără fustă! Dar ce zic eu aici... cunosc femei care sunt de zeci de ori mai puternice decât aceste caricaturi masculine! Priviţi-i şi nu-i uitaţi cum sunt acum! Dacă o să-i ţineţi minte, dacă o să vă amintiţi, atunci poate că nu o să-i mai votaţi şi aşa poate că mai avem o şansă să aducem la putere în România bărbaţi adevăraţi! Poate... Pentru că acum, nu ştiu de ce, dar am impresia că pe viitor o să mai văd lacrimi de astea. De la cei care acum n-au grija puşcăriei şi se manifestă ca bărbaţi ai puterii. Aşa cum se manifestau cândva şi Năstase, Nati Meir, Becali sau Fenechiu... Bărbaţi... Bleah!

Cornel SABOU

P.S. Cum era ăla, Becali, la un moment dat? Războinicul luminii? Să mori de râs, nu alta! :)