luni, 30 ianuarie 2017

Graţierea rupe-n două România


Societatea românească este bulversată şi dezbinată de recent anunţata intenţie a Guvernului de a promova o graţiere colectivă. Zeci de mii de români au ieşit în stradă, în toată ţara, pentru a protesta împotriva salvării politicienilor corupţi de condamnările la închisoare. Ce se va întâmpla în continuare? De unde a pornit totul? Care este „calea de mijloc”, cea care în teorie ar trebui să rezolve orice problemă socială? Haideţi să încercăm să înţelegem împreună fără a fi, într-un fel sau altul, partizanii necondiţionaţi ai vreunei „tabere” aflate în conflict...

Mie mi se pare clar şi foarte evident un lucru. După ce au câştigat alegerile, pesediştii s-au strâns în jurul puterii şi şi-au evaluat în mod pragmatic „problemele” cu care se confruntă şi căile prin care le pot rezolva. Astfel, indubitabil, una din problemele aflate pe agenda PSD a fost faptul că mulţi parlamentari ai acestui partid (şi FOARTE mulţi alţi politicieni locali!) au probleme penale grave, suferind deja condamnări sau fiind pe cale de a fi condamnaţi. De aceea, cred, una din sarcinile care au fost puse în cârca noului Ministru al Justiţiei a fost aceea de a promova cu orice preţ o Graţiere care să rezolve această problemă.

Să ne lămurim... Calea pe care se merge în această chestiune este una LEGALĂ, constituţională, corectă din punct de vedere legal. Nu putem, aşadar, să acuzăm Guvernul de ABUZ atunci când anunţă intenţia graţierii. Putem discuta caracterul MORAL al demersului, dar cine suntem noi să punem standarde morale? Suntem cei perfecţi, fără de pată? Atunci, dacă aşa este, de e nu ne regăsim NOI în fruntea Guvernului şi a puterii politice? De ce îi lăsăm pe „corupţii” ăştia să ne conducă legal şi să-şi graţieze tot legal fărădelegile? Paradoxal, pe „piaţa” deschisă a vieţii politice suntem complet absenţi cu toate standardele noastre morale înalte, dar suntem extrem de prezenţi acolo unde doar se dă din gură degeaba, pe internet sau în stradă!

În fine, să mergem mai departe cu „judecata”... Dacă nu fugim de principiile sănătoase la care ar fi bine să ne raportăm mereu atitudinile publice, atunci ar trebui să recunoaştem că avem o problemă mai gravă decât graţierea asta! Societatea asta a noastră, în numele căreia uneori cu mândrie şi mânie ne trezim vorbind, este extrem de divizată şi contradictorie! Românii, în număr MARE, îi votează pe hoţi, pe nemernici şi pe jefuitorii banului public! Să vă amintesc că în Baia Mare a fost reales primar un om aflat la puşcărie pentru că tocmai luase mită în calitatea sa de primar? A fost asta o problemă pentru băimăreni? NU! PSD-ul fură pe rupte de peste 20 de ani şi totuşi a avut mereu procente foarte mari în alegeri. Fostul prim-ministru pesedist Adrian Năstase a făcut puşcărie, actualul lider PSD a fost condamnat la închisoare, „tăticul” PSD, Ion Iliescu, este cercetat penal pentru CRIMĂ contra păcii (dosarul mineriadei din 1990), fostul lider PSD, Victor Ponta, este şi el suspect în mai multe dosare penale etc... A fost o problemă pentru români să-i voteze pe pesedişti? NU!

Ce înţelegem din această situaţie? Înţelegm că societatea românească este în mod clar divizată în două grupări mari şi importante. Prima, mai numeroasă, este formată din oportunişti de tot felul, din toate sectoarele vieţii, din cei care gândesc că... „şi ce-i dac-a furat? Şi noi am face la fel în locul lor! Nu contează c-a furat, a făcut ceva şi pentru noi... etc”, oameni care înţeleg furtul banului public ca fiind ceva normal în România de azi. Aceştia nu sunt doar politicieni de la TOATE partidele, sunt de fapt foarte mulţi oameni dintre noi, ceilalţi, care cică nu facem poilitică! Pensionari care au văzut ei la viaţa lor altele mai rele decât jaful de acum, tineri care vor să parvină rapid, profesori, medici şi funcţionari care nu concep să trăiască doar din salariul ăsta românesc mizerabil, avocaţi, poliţişti, magistraţi combinaţi cu tot felul de interlopi şmecheri care ştiu să facă bani rapid şi ştiu să-i împartă „corect” între ei, proşti şi inculţi care nici nu pot concepe că poate exista şi o societate curată, fără asemenea mizerii etc... 
Toţi ăştia sunt FOARTE MULŢI, poate chiar majoritari!

De cealaltă parte, este un grup, tot numeros, dar probabil minoritar în societate, care îşi doreşte o viaţă publică curată, corectă, care se raportează la valori adevărate, care gândeşte sănătos etc, dar care nu prea participă activ la viaţă politică a ţării sau a comunităţilor locale, preferând să „nu se murdărească”! Aceştia sunt cei care de regulă manifestează public, pe stradă, atunci când Guvernul o mai ia razna. Aşa a fost şi în 2012, cu manifestaţiile anti-partide care a dus la căderea Guvernului Boc, aşa este şi acum cu manifestaţiile anti-graţiere.

Dilema în care suntem acum e următoarea: dictează majoritatea, chiar dacă aceasta este sub orice standard moral sau minoritatea care se agaţă de idealurile „perfecte”? Legal, orice variantă e „corectă”. Într-o democraţie se face exact ceea ce vrea majoritatea. Asta ar însemna că graţierea este bine-venită, servind interesele majorităţii. Totodată, însă, trebuie să ne amintim că TOATE lucrurile importante şi bune realizate în istoria fiecărei Naţiuni au fost realizate (mereu!) de o minoritate curajoasă şi „nebună”, care s-a luptat cu sistemul vechi reuşind să câştige şi să impună prin luptă (uneori prin sacrificii!) standardele noi!

Asta este acum dilema fiecăruia dintre noi! Tu unde te situezi? Să nu ne ascundem după deget! Vrei graţierea asta oportunistă şi necesară ca să-ţi salvezi fundul sau ca să „ajuţi” un prieten, un finanţator, o rudă sau doar ca să-ţi aperi un interes, de orice natură ar fi acesta? Sau vrei ca Graţierea asta să fie blocată ca să nu scape de pârnaie cei care s-au crezut mari şi tari ca să fure din banul public? Ideea e că dacă faci parte din categoria asta a doua, atunci trebuie să fii predispus la sacrificii! Ai înţeles? Trebuie să ieşi la luptă! Nu contează cum, unde... contează CÂND! Adică, ACUM! Pentru că lupta acum se duce!

Eu, sincer să vă spun, am cam obosit. Am dus pe umeri lupte grele cu sistemul ăsta nenorocit. Am făcut şi temniţă grea degeaba, pentru că n-am fost „cuminte”. Mi-am distrus viaţa, familia, am pierdut tot în afară de idealuri şi credinţe! Cam aşa am plătit eu lupta asta la care cei mai mulţi dintre voi aţi fost doar martori tăcuţi şi comentatori de pe margine. Acum ar cam fi rândul vostru, nu credeţi? Iar dacă voi, ăştia de-un „leat” cu mine sunteţi prea puturoşi ca să luptaţi, ar trebui ca noua generaţie de tineri s-o facă aşa cum eu, la vârsta lor, am făcut Revoluţia din decembrie 1989 care v-a dăruit apoi societatea asta „democratică” unde furtul şi jaful banului public e o normalitate! Ar trebui...

Eu vă doresc mult succes celor care luptaţi, în orice formă, pentru o societate mai bună, pentru idealuri şi principii sănătoase de viaţă. Vă doresc noapte bună celor care deja v-aţi plafonat aşteptările şi care credeţi că lupta este pentru fraieri şi proşti care nu se ştiu „adapta”.  

FIE CA CEL MAI BUN SĂ ÎNVINGĂ! N-am zis "cel mai puternic"...

Pe curând...


Cornel SABOU

vineri, 20 ianuarie 2017

Satul românesc trăitor în Evul Mediu, an 2017, Mileniul III

O familie de americani care vizita la un moment dat România a fost intervievată la întoarcere de un reporter TV român. La întrebarea „cum vi s-a părut ţara noastră?” răspunsul americanilor a venit năucitor: „Fabuloasă! Pentru noi, a fost ca o întoarcere în timp!”...

Îmi pot imagina cât de „frumos” pare pentru un american învăţat cu viaţa ultramodernă din ţara lui să vadă cu ochii săi că acum, în prezent, în fantasticul mileniu III, undeva ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, mai există localităţi care să-i amintească acestuia de perioada Vestului Salbatic! Localităţi „născute” cu adevărat în Evul Mediu acum sute de ani şi rămase PÂNĂ AZI nu departe de acelaşi nivel de dezvoltare!

Da, e vorba de România noastră dragă! De satele noastre din care ni se trag TUTUROR bunicii şi străbunicii, de unde ne tragem şi noi gena de români deştepţi şi frumoşi! Suportaţi un EXEMPLU?

Judeţul Botoşani...Când spui Botoşani spui Moldova şi, evident, România. Prima impresie când spui „Moldova” e cea clasic-negativă: „aaaa, ăia înapoiaţi rău”. Înapoiaţi în ce? În nimic, dragilor, decât poate în (in)competenţa clasei politice! Atât! Când spui Moldova, vorbeşti de români extraordinari şi de o istorie care face cinste României! Dar în acelaşi timp vorbeşti deseori de o clasă politică de-a dreptul dobitoacă!

Comuna Mileanca... Nu ştiu cine-i primar pe acolo, dar ăsta dacă ar fi primar în Maramureş ar fi ucis cu pietre de săteni! Asta nu pentru că noi, maramureşenii, am fi mai grozavi ci tocmai pentru că nu avem, poate, acea răbdare frumoasă a moldoveanului, acel spirit iertător şi curat! Suntem puţin mai „corupţi” de Occident, fiind mai aproape geografic de acesta... şi nu doar în cele "bune", ci (mai ales) în cele rele!

Un sat, Codreni, uitat de lume, de autorităţi şi parcă şi de Dumnezeu... Rămas între dealuri şi idealuri, cu oameni încăpăţânaţi să trăiască şi să supravieţuiască împotriva cursului vremii! Unii, în aroganţa şi superficialitatea lor, îi numesc „pesedişti” sau „liberali” sau pun tot felul de etichete de astea ieftine. Oamenii de acolo, însă, n-au treabă cu politica. Sunt ţărani adevăraţi, sănătoşi la trup şi prea sănătoşi la minte ca sa se încurce cu tâmpeniile din politică. De aceea, poate, au fost lăsaţi deoparte de toată lumea! Din politică! În satul ăsta nimeni n-a băgat apă potabilă, n-a asfaltat nici un drum, n-a făcut NIMIC de câteva milioane de ani încoace! Dacă generaţia lui Ştefan cel Mare a ratat sa facă investiţii majore în satul Codreni, comuna Mileanca, judeţul Botoşani atunci generaţia actuală se pare că nu poate avea aşteptări serioase de la clasa politică!

Şi totuşi, oamenii de acolo, OAMENII, nu dorm pe ei! Se dezvoltă personal, îşi dezvoltă viziunea, idealurile, se adaptează, trăiesc şi evoluează normal, judecă şi... uneori acţionează, neuitând de unde-şi trag sângele!

Costel Bardan de-acolo a plecat... Nu în lumea largă, nu văzând cu ochii ci urmându-şi destinul. S-a stabilit la Bucureşti, munceşte acolo, trăieşte acolo şi se bucură de tot ce-a dat modernismul Capitalei româneşti. E moldovean, însă şi asta nu-i dă pace! Se uită în urmă nu cu regrete, ci cu furie! Cu supărare, cu dorinţe aprinse de focul său interior care vrea pentru satul său, pentru oamenii de acolo, măcar minimul necesar de civilizaţie. Un pic de apă, un drum, o canalizare... A făcut (scris) o petiţie. A adresat-o autorităţilor. E un drum înfundat ăsta! Costel nu ştie, el speră! El ŞTIE că aşa e normal, ca şi acel sat să beneficieze de condiţii umane şi... moderne! 
Ca să vezi... Să ai apă potabilă în satul tău, să ai un amărât de drum şi-o canalizare a devenit ceva MODERN! Păi dacă s-ar băga acolo o Bibliotecă ultra-dotată sau o Clinică Medicala ce-ar fi, S.F.???

Eu nu spun, da’ zic... Primaru’ de-acolo ar trebui să mulţumească Dumnezeului în care nu crede că nu l-a pus naiba primar p-aici, prin Transilvania! Că numa’n şuturi îşi trăia traiul până nu scotea satul din Evul Mediu! Ăla, însă (nici nu contează ce nume are) îşi ia salarul normal, frumos, la dată fixă şi doarme-n izmene, la fel ca preşedintele Consiliului Judeţean din Botoşani!

Costel Bardan, însă, nu dezarmează... Într-o zi visul său se va împlini! El crede în asta aşa cum credem toţi oamenii sănătoşi la minte în idealurile noastre! Mă alătur demersului său şi am să-i public aici, pe blogul meu, petiţia adresată autorităţilor. Mă gândesc că, totuşi, ţara asta nu-i guvernată doar de izmănoşi de ăştia născuţi morţi! Că mai sunt şi autorităţi adevărate care ştiu, pot şi vor să-şi impună AUTORITATEA!

Succes, Costel, şi salutări din Maramureş pentru sătenii din Codreni, Mileanca, Botoşani!

Cornel SABOU

PETIŢIE


Către 


Consiliul Judeţean Botoşani 
şi Primăria Comunei Mileanca 
Jud. Botoşani

Stimate Domnule Preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, şi stimate Domnule Primar al comunei Mileanca, judeţul Botoşani, 
Subsemnatul Bardan Costel domicilat în Bucureşti str. ... nr ... sector 5, doresc ca prin intermediul acestei petiţii să vă aduc la cunoştinţă doleanţele locuitorilor satului CODRENI din comuna Mileanca, judeţul Botoşani, şi anume, asfaltarea drumului principal şi a străzilor adiacente, construirea podurilor stradale, alimentarea cu apă potabilă şi canalizare. Drumul este anevoios iar pe timp de ploaie devine foarte greu practicabil. 
Având în vedere că satul este locuit într-un procent mai mult decât jumătate de oameni în vârstă şi că în acest sat vin la şcoală copii din satele învecinate, pe jos, şi că tot în acest sat locuiesc rudele mele la care mă deplasez sistematic, conform progreselor care au avut loc în judeţul Botoşani, inclusiv în comuna Mileanca, şi locuitorii satului Codreni solicită un standard de viaţă adecvat. Datorită situaţiei expuse şi având în vedere posibilitatea accesării de fonduri Europene, în cazul în care nu se dispune de fonduri locale, rezultă că este necesar să dispuneţi următoarele măsuri: 
Implementarea unor proiecte pentru atragerea de fonduri Europene. 
Pe această cale solicit instituţiilor Dumneavoastră să ia aceste măsuri pentru remedierea imediată a problemelor expuse. 
Astfel, prezentul petiţionar solicit urmatoarele: 

1 - Asfaltarea satului Codreni. 
2 - Alimentarea cu apă potabilă şi canalizare. 


Fiind acreditat de locuitorii satului Codreni, vă solicit ca în termenul legal să-mi comunicaţi modul de soluţionare a petiţiei şi măsurile dispuse. 


vineri, 13 ianuarie 2017

Veniţi să înjurăm împreună...!(?)

De când a câştigat alegerile, PSD este înjurat non-stop. Nu doar de adversarii săii politici ci mai ales de aşa numiţii reprezentanţi ai societăţii civile, de ziarişti cu pretenţii de independenţă, de analişti de ocazie, de oameni simplii şi chiar de cei care doresc binele acestei ţări. N-am o problemă cu asta, nu apăr PSD-ul, dar... vreau doar să spun că ţinta este greşită! De fapt, o să încerc să dezvălui celor care doresc să cunoască adevărul despre societatea românească exact cum stau lucrurile în realitate. Cine conduce România? Pentru că nu PSD (sau PNL sau alt partid) se află la conducere! Deci... îi înjuraţi cam degeaba!

Structura de putere aparţine, teoretic, celor care sunt aleşi sau/şi celor care sunt numiţi pe diferite posturi de conducere. Aceştia conduc UN SISTEM de putere construit în timp prin legi şi care are în subordine peste un milion de angajaţi. Vorbim aici de Guvern, administraţie locală, Armată, Servicii Secrete etc. Ei gestionează PUTEREA în România, dar CUM o gestionează ei? Şi mai ales... cum ajung ei la putere?

Asta e puterea oficială, dar am spus la începutul acestui material că pe noi ne interesează puterea reală! Trebuie să ştiţi că în România (şi probabil metoda e aplicată în multe alte ţări) puterea adevărată nu este în mâinile celor numiţi/aleşi şi ceea ce spun eu aici nu este o Teorie a Conspiraţiei! Cei care sunt la vedere ca nişte exponenţi ai puterii sunt de fapt ANGAJAŢI ca să gestioneze puterea în numele altora, adică în numele celor care i-au angajat să facă asta, logic, nu?! Cine îi angajează pe aceştia? Nu, nu sunt nişte super-oameni! Nu e nici poporul sau Naţiunea. Sunt doar nişte oameni de afaceri care au mulţi bani! Aceştia PLĂTESC pentru ca oamenii lor (care devin astfel nişte slugi!) să ajungă în funcţii de conducere. Odată ajunşi acolo ei, marionetele, gestionează puterea în interesul celor care le-au finanţat accesul la putere. Tot ce se întâmplă după aceea în politica vizibilă este un „spectacol” fără final, cu legi date, anulate sau cu hotărâri menite să servească interesul restrâns, de grup, a celor care finanţează puterea!

Mi-aduc aminte că undeva spre finalul anilor '90, când un afacerist din Baia Mare plătise pentru ca fostul său contabil să fie numit Ministru de Finanţe, s-a ajuns până acolo încât Ministerul de Finanţe condus de marioneta asta a dat o decizie de scutire de taxe la importul de alcool valabila o singură zi. De decizia asta nu ştia nimeni, decât afaceristul băimărean care ţinea la vamă mai multe transporturi de alcool din Ungaria aşteptând să intre în vigoare fereastra de scutire. Imediat ce marioneta a dat decizia cisternele au intrat în ţară fără ca afaceristul să plătească nici o taxă... şi iată cum şi-a scos într-o singură zi omul de afaceri băimărean toată „investiţia” făcută în marionetă pentru ca aceasta să obţină postul de Ministru de Finanţe! V-am dat doar un singur exemplu despre ce înseamnă exercitarea cu adevărat a puterii în România, dar va mai pot da zeci de asemenea exemple!

În principal, afaceriştii ăştia vor câteva lucruri. Voi enumera câteva pe scurt, nu insist pe dezvoltarea subiectelor acum.
Vor contracte cu statul. E clar de ce, nu? Vor bani cât mai mulţi şi obţinuţi cât mai uşor! Sluga lor, pusă în funcţie, va aproba orice contract i se ordonă. Aşa apar celebrele „investiţii” pe care le face Statul peste tot, dar care în realitate lipsesc cu desăvârşire! O să vedeţi mereu în discursul guvernanţilor „nevoia” de investiţii pe care Statul este „obligat” să le facă pentru ca... societatea să se dezvolte, nu-i aşa? Doar că societatea noastră nu prea se dezvoltă! Deşi an de an se cheltuiesc muuuulte miliarde de euro pentru... investiţii!

Vor să fie scutiţi de controale sau amenzi. De regulă, ei nu-şi plătesc impozitele la stat sau o fac cu întârziere sau produc tot felul de evaziuni fiscale. Teoretic, ar fi victime uşoare pentru nişte inspectori incoruptibili. Se şi întâmplă, de altfel, ca unii ofiţeri sau inspectori care-şi fac bine treaba să constate tot felul de infracţiuni în gestionarea firmelor ce aparţin de mafioţii ăştia, dar apoi apar marionetele care sunt deja instalate la conducere şi anulează amenzile. S-a întâmplat, tot în Baia Mare, ca o anumită firmă (tot producătoare de alcool, dar... alta!) să fie astfel amendată cu nişte... miliarde de lei vechi pentru tot felul de evaziuni, dar afaceriştii în cauză au ajuns cu amenda la Bucureşti unde slugile au anulat-o! Tot în Baia Mare, un producător de băuturi alcoolice (din gaşca celor care au PUTEREA!) a scos pe piaţă un produs alcoolic toxic din cauza căruia se pare că s-au produs „nişte” decese printre consumatori. Cazul e vechi şi ţinut la secret de autorităţi. Asta după ce un control a probat activitatea criminală a firmei, dar şi după ce un „organ” (tot de la Bucureşti) a anulat controlul în cauză. Vreţi nume? LE AM (am şi probe!), dar le-am dat degeaba atâţia ani şi după ce le-am tot dat şi voi le-aţi citit şi v-aţi amuzat, „ăştia” m-au lucrat şi m-au băgat la puşcărie, iar voi m-aţi părăsit şi v-aţi văzut de treaba voastră mai departe! No problem, viaţa merge înainte...
Eu scriu şi voi mai scrie pentru că doar asta mi-a mai rămas dupa ce am pierdut tot (vă felicit pe voi, cei care aţi fost suficient de inteligenţi ca sa aveţi mereu totul!). Vă rog doar sa nu mai aveţi TUPEUL să-mi cereţi nume sau probe că o sa vă-njur, ok? N-aveţi decât să vă supăraţi pe mine, eu oricum nu m-am supărat pe voi atunci când aveam milioane de motive s-o fac... d-apoi acum! Acum vă iubesc! Şi ştiţi de ce? E simplu... pentru că după ce am pierdut totul... doar voi mi-aţi mai rămas!

Aşadar, deci şi prin urmare... înjuraţi PSD-ul cât vreţi! Pe Dragnea şi câţi or mai fi pe la conducere. Aşa făceau şi mafioţii italieni pe timpuri când se luptau cu sistemul poliţienesc. Tot împuşcau poliţişti şi procurori până s-au prins că dacă îl cumpără pe şeful Poliţiei nu mai trebuie să împuşte pe nimen! Aţi auzit în ultimii ani de mari răfuieli armate în Italia între Mafie şi autorităţi? O fi dispărut Mafia sau...???

În România partidele sunt înjurate (da, pe dreptate, dar...) dar cei care conduc partidele sunt alţii şi se pare că ăştia scapă neînjuraţi! Vorba tinerilor din ziua de azi... ce să-i faci?, n-ai ce să-i faci!

O să-mi argumentaţi că dacă X sau Y e la conducere atunci el e responsabil şi el trebuie înjurat. Da, parţial aţi avea dreptate, dar să ştiţi că ăştia nu ajung la conducere aşa, pe cuvânt de onoare! Nu sunt agreaţi în cercurile miliardarilor doar pentru că sar în faţă. În lumea mafioţilor de meserie „onoarea” de a face „afaceri” doar pe cuvânt de onoare e strict rezervată „capilor”. Înţelegeţi sau vă traduc? Lichelele, slugile, marionetele n-au cuvânt în faţa „onorabililor” care gestionează finanţele. Ăştia din planul vizibil SUNT ŞANTAJAŢI, adică sunt avuţi „la mână” cu tot felul de chestii ciudate. Uneori cu dosare, alteori... nu ştiu cum să vă spun... alteori sunt ucişi, sau le sunt ucise rudele! Nu e glumă! Ajung prin puşcării ca şi „corupţi (şi da, unii sunt corupţi, doar că...) sau le sunt arestate rudele, copiii, soţii (soţiile) etc. Oamenii cumpăraţi de afacerişti sunt în mai toate (nu în toate însă!) structurile de putere, inclusiv în justiţie. Procurori şi judecători sunt „afiliaţi” diferiţilor afacerişti care gestionează de fapt adevărata putere şi care le finanţează acestora ascensiunea profesională. Am încăput şi eu pe mâna unor asemenea marionete şi mi s-a spus în faţă adevărul! Asa, fără martori, direct şi frumos, cum şade bine mafiotului cu putere sau slugii. Ca să nu mint însă, o dată am şi fost „salvat” (vezi Doamne) de un asemenea „sistem”. Sa vă povestesc? J Hai că vă spun pe scurt...

M-a dat în judecată unu’. Primisem informaţii de la „afacerist” cum că X e corupt. De fapt informaţii şi probe. Eu le-am publicat. Coruptu’ m-a reclamat la Parchet. M-am dus la miliardar şi i-am spus că o să-l chem de martor. A râs! Mi-a spus să nu-mi fac griji că a aranjat deja ca dosaru’ meu să ajungă la procuroru’ lui! „E omul meu, eu îi finanţez ascensiunea”. Şi în timp procuroru’ (care atunci evident că mi-a dat NUP) a ajuns departe. Adică acolo unde le şade bine ăstora, la Bucureşti. 
Cam aşa merg treburile pe aici, pe la noi... Mă rog, asta era în trecut. Între timp s-au mai specializat şi ăştia, sunt mai perfizi, mai atenţi au învăţat limbajul de „acoperire” etc. Mă plictisesc deja tot vorbind degeaba despre lucruri care oricum nu prea vă interesează pe voi, nu-i aşa? Mai bine hai să-l înjurăm pe Dragnea! E mai simplu, nu te bagă nimeni la puşcărie pentru asta, pe toată lumea o doare-n fund că înjurăm la greu atâţia "Dragnea" şi toată lumea-i fericită. Voi ca vă (re)vărsaţi nervii, ăştia că-şi pot vedea liniştiţi de treaba lor şi... restul nu mai contează. Nici nu ştiu de ce am scris de fapt acest articol. Probabil mă plictiseam...

Mă duc să ma uit pe geam...
Ce frumos ninge afară! E iarnă! Interesant, nu?

S-auzim de bine, pe curând...


Cornbel SABOU