marți, 31 ianuarie 2012

Diversiunea mileniului: NU EXISTĂ SIDA!

Iată o veste şoc pentru cei care s-au învăţat să preia automat, fără să gândească, teoriile oficiale depsre tot felul de "probleme". În realitate, nu există nici un virus SIDA/HIV! Acest lucru este demonstrat ştiinţific şi este recunoscut de peste 6.000 oameni de ştiinţă, inclusiv laureaţi ai premiului Nobel! Nu vorbesc eu mai multe, vă invit să urmăriţi un interviu pe această temă publicat pe blogul http://nuexistasida.wordpress.com/


Irina Mihailova Sazanova – doctor cu o practică de 30 de ani, autoarea cărţii „HIV/SIDA: virusul virtual, sau provocarea secolului” şi „ SIDA: condamnarea se amână”, autoarea traduceri cărţilor doctorului Piter Diuseberg „SIDA – virusul inventat”/( «Inventing the AIDS virus», Regnery Publishing, Inc., Washington, D.C.), şi „Infecţia SIDA: am fost induşi оn eroare?”/( “Infectious AIDS: Have We Been Misled?“, North Atlantic Books, Berkeley, California).

Sazanova a acumulat un volum impunător de informaţii în problematica dată, printre care şi informaţii ştiinţifice, care combate teoria „Ciumei sec. XX”, oferite de către savantul ungar Antal Makk. Korespondentul ziarului „Pravda.Ru” Inna Kovalenko a adresat Irinei Sazonova întrebările care ne interesează pe fiecare din noi:

Faptul că virusul HIV nu a fost descoperit, au mărturisit-o chiar „descoperitorii” lui

- Doamnă Sazonova, este cunoscut faptul că prima informaţie despre HIV/SIDA, care a pătruns în URSS, s-a parvenit mai întâi din Elista, apoi din Rostov şi Volgograd. După vreme mai bine de un sfert de veac, ameninţarea era când de proporţia unei pandemii general-umane, când cu apariţia de speranţe despre oarecare vaccine descoperite. Şi ca din senin, cartea Dvs.: ea răstoarnă peste cap toate viziunile asupra bolii SIDA. Este chiar SIDA o mistificare la scară globală?

- Existenţa virusului HIV/SIDA a fost transformat în „argument ştiinţific” în SUA prin anul ’80. După aceasta au apărut multe articole pe această tematică. Dar deja atunci, academicianul Valentin Pokrovskii spunea despre faptul că totul încă trebuie cercetat şi controlat. Nu ştiu cum a fost cercetat ulterior de către Pokrovskii acest subiect, dar timp de 25 de ani în lume au apărut multe lucrări ştiinţifice pe această tematică, care contraziceau prin procedee experimentale şi clinice, teoria provenienţei SIDA-ei. În special, lucrările grupului australian de savanţi, în frunte cu Eleni Papadopulos, lucrările savanţilor coordonat de către profesorul din California Piter Duesberg, savantul ungar Antal Makk, care a lucrat în multe ţări ale Europei, Africii şi a condus clinica din Dubai. Asemenea savanţi în lume sunt mai mult de 6 mii. Ei sunt savanţi cunoscuţi şi în cunoştinţă de cauză, inclusiv laureaţi ai premiului Nobel. Şi în sfârşit, faptul că virusul HIV nu a fost descoperit, au mărturisit-o chiar „descoperitorii” lui – Luc Montagnier din Franţa şi Robert Gallo din SUA.
Cu toate acestea minciuna la scară globală continuă… Eforturi considerabile şi bani enormi sunt implicaţi în acest proces. Acelaşi Antal Makk, la un congres оn 1997, în detaliu a relatat despre căile creării, de către guvernanţii SUA, a establishment-ul SIDA, în care se încadrează numeroase ONG-uri, servicii specializate, reprezentanţii organelor şi instituţiilor medicale, companiilor farmaceutice, diferite comunităţi de luptă contra SIDA, de asemenea şi a SIDA-jurnaliştilor.

SIDA – este o afacere de proporţii inimaginabile

- Dumneavoastră, aţi încercat să distrugeţi această mistificare?

- În virtutea posibilităţilor mele modeste am publicat două cărţi, un şir de articole, am participat În emisiuni radio, În emisiuni la televizor. În 1998 am expus punctul de vedere al oponenţilor teoriei SIDA În cadrul dezbaterilor parlamentare din Duma de stat a Federaţiei Ruse asupra „măsurilor de neamânat cu privire la contracararea răspândirii SIDA “. Drept răspuns am auzit tăcere …tăcerea celor prezenţi În sală, inclusiv a preşedintelui „PAMH” Vladimir Pokrovskii şi a fiului acestuia Vladimir Pokrovskii- care conduc Centrul pentru profilaxie şi de luptă contra SIDA. Iar ulterior – creşterea alocărilor financiare în acest domeniu al medicinii. SIDA – este o afacere de proporţii inimaginabile.

HIV/SIDA – cea mai mare minciună pe piaţa contemporană a medicinii

- Să înţeleg că sute de cercetări ştiinţifice, cercetări medicale, fapte credibile, care contrazic teoria virusului SIDA, pur şi simplu sunt ignorate? De ce se întâmplă aceasta?

- Totul este foarte simplu de explicat. Explic cu un limbaj pe înţelesul oricui. Nimeni nu afirmă că nu se vorbeşte de loc despre inexistenţa SIDA-ei. Lucrurile nu stau chiar aşa. SIDA – sindromul imunodeficienţei dobândite – este. El a fost, este şi va fi. Dar el nu este provocat de un virus. Respectiv, să te infectezi cu el, în sensul general acceptat, a te „infecta” – este imposibil. Dar, dacă doriţi, poate fi cultivat. Despre imunodeficienţă se cunoaşte de mult timp. Toţi studenţii-medici şi acum 30 de ani, şi cu 40 de ani în urmă, atunci când despre SIDA nici nu se vorbea, le povesteau, că insuficienţa imunitară poate fi ereditară şi căpătată. Noi cunoşteam toate bolile, care astăzi s-unt „coagulate” în termenul de SIDA. În versiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, SIDA sunt numite bolile anterior studiate precum, candidoza traheii, a bronhiilor, a plămânilor, esofagului, criptosporodioză, agenţi de salmonella, tuberculoză pulmonară, pneumocitoză, herpes obişnuit, infecţie citomegalovirală (cu degenerarea altor organe, în afară de ficat, fiere şi a ganglionilor limfatici), cancer uterin (invaziv), sindromul epuizării şi altele.
Speculaţiile în jurul subiectului HIV/SIDA – sunt cea mai mare minciună pe piaţa contemporană a medicinii. Starea slăbită a imunităţii, adică imunodeficienţei, sunt cunoscute doctorilor din timpuri străvechi. Există cauze sociale a imunodeficienţei – sărăcia, subnutriţia, narcomania şi altele. Sunt cauze ecologice. În fiecare caz particular, slăbirea imunităţii necesită o cercetare minuţioasă şi conştiincioasă a bolnavului pentru a determina cauzele imunodeficienţei. Voi repeta, sindromul imunodeficienţei dobândite, a fost este şi va fi. De asemenea, cum au fost sunt şi vor fi bolile, apărute în rezultatul slăbirii imunităţii. Nici un doctor, nici un savant nu poate nega şi nici nu neagă. SIDA nu este o boală infecţioasă şi nici nu este provocată de nici un fel de virus. Până la ora actuală, nu exist dovezi ştiinţifice concludente a virusului imunodeficienţei omului, care ar provoca SIDA. Voi cita o autoritate de talie mondială, Cerry Mullis, biochimist, laureat al premiului Nobel: „Dacă există vrio dovadă, a faptului că HIV provoacă SIDA, ar fi trebuit să existe documente ştiinţifice, care toate împreună sau fiecare în parte ar fi trebuit să demonstreze acest lucru cu o precizie maximă. Nu există nici un asemenea fel de document”.

Tratamentul anti-SIDA provoacă imunodeficienţă!

- Irina Mihailova, iertată-mi fie naivitatea, dar oamenii mor cu diagnoza infecţiei HIV!?

- Iată un exemplu relevant. În Irkutsc s-a îmbolnăvit o domnişoară. A fost detectată seropozitivă şi a fost diagnosticată cu infecţia HIV. Au început s-o trateze. Terapia antiretrovirală fata o suporta cu complicaţii grave. În fiecare zi era constatată înrăutăţirea stării sănătăţii. La scurt timp fata a murit. Autopsia a descoperit faptul că toate organele ei erau afectate de tuberculoză. Adică fata, pur şi simplu a murit de sepsis, provocat de bacilul de tuberculoză. Dacă ar fi fost diagnosticată adecvat, adică – tuberculoză – şi ar fi fost tratată cu medicamente anti-tuberculoză, şi nu cu antiretrovirale, ea ar fi putut trăi.
Adepţii mei – anatomopatologul din Irkutsc VladimirAgheev – de 15 ani face o lucrare de cercetare dedicată în totalitate problemei SIDA. Astfel, făcând disecţia celor careau murit, majoritatea cărora erau puşi la evidenţa centrului SIDA din Irkutsk, drept HIV infectaţi, şi a constatat că toţi ei erau narcomani şi au murit în principal din cauza hepatitelor şi tuberculozei. Urme de HIV la această categorie de cetăţeni nu a fost depistat, deşi, fiecare virus trebuie să lase urma sa în organism. În lume în general încă nimeni nu a văzut virusul SIDA. Dar aceasta nu împiedică oamenii cointeresaţi să lupte cu un virus nedescoperit. Mai rău, să lupţi cu mijloace periculoase. Totul constă în faptul că terapia antiretrovirală, care trebuie să lupte cu infecţia HIV, ea însăşi provoacă imunodeficienţă, deoarece omoară toate celulele laolaltă, în special măduva spinării care răspunde direct de sistemul imun al omului. Medicamentul AZT (zidovudină, retrovir), cu care tratează SIDA, a fost inventat demult pentru tratarea cancerului, dar nu se încumetau să-l utilizeze clasând preparatul în categoria celor deosebit de toxice.

SIDA nu se transmite de la om la om

- Narcomanii sunt adesea jertfele diagnosticate cu SIDA?

- Da. Deoarece substanţele narcotice sunt foarte toxice pentru celulele imunităţii. Sistemul imunitar este distrusă din cauza drogurilor şi nu a unui virus. Drogurile distrug ficatul, care are funcţia de a curăţa şi elimina şi neutralizează toxinele din organismul omului, iar cu un ficat bolnav te poţi îmbolnăvi de orice. La narcomani, în cele mai multe cazuri se dezvoltă hepatita toxico-medicamentoasă. SIDA la fel se poate dezvolta din cauza drogurilor, dar nu este infecţios şi nu se transmite de la om la om. Alt ceva este, că pe fundalul imunodeficienţei se poate dezvolta orice boală infecţioasă, care poate fi contagioasă. Aici se încadrează şi Hepatita B şi demult cercetata boală Botkin – Hepatita A.

- Dar nu doar narcomanilor le est pusă diagnoza HIV. E chiar atât de uşor să prosteşti milioane de oameni?

- Din păcate, nu doar narcomanii sunt diagnosticaţi cu HIV. Cu câţiva ani în urmă, o cunoscută, o femeie tânără, doctor de profesie, la fel m-a întrebat: „Cum este posibil, Irina Mihailovna? Toată lumea vorbeşte de SIDA, iar dumneavoastră totul negaţi”. Iar peste o perioadă de timp ea a plecat la mare, a venit acasă şi a descoperit pe piele nişte plăgi. Analizele au înspăimântat-o. Ea a fost detectată seropozitivă. Noroc de faptul că pricepea în medicină şi s-a adresat la Institutul de imunologie. Şi ei ca unui doctor, i-au spus că cca. 80% din bolile de piele arată rezultat pozitiv la HIV. Ea s-a tratat şi s-a liniştit. Dar, reţineţi, ce s-ar putut fi întâmpla, dacă viaţa lua o altă cale. A dat analize la HIV după ce s-a vindecat? A dat. Şi era negativ. Cu toate că în asemenea cazuri analizele pot să rămână pozitive, pot reacţiona alţi anticorpi, şi în acest caz vor diagnostica cu HIV.

Nu există virus SIDA - nu există nici tratament anti-virus SIDA!

- Am citit despre faptul că HIV niciodată nu a fost separat în informaţia din conferinţa din Barcelona din iulie anul 2002…

- Da, la conferinţa dată la Barcelona a vorbit emeritul profesor de patologie, care 30 de ani i-a dedicat microscopicii electronice – Etiene de Harve. Auditoriul a fost fascinat de metodologia prin care Harven detalia argumentele tehnice, care demonstrau lipsa de pe fotografiile electronico-microscopice a ceea ce este cunoscut ca "virusul SIDA". Harven a lămurit, că dacă ar fi existat HIV, atunci ar fi fost uşor de separat de indivizii care purtau o înaltă încărcătură virală. Odată ce nu există virusul, nu pot exista nici un fel de test pentru detectarea acestuia, care sunt preparate, cică, din particule ale acestuia. Nu există virusul, nu pot exista nici un fel de particule. Proteinele, care sunt elementele structurale ale testelor de identificare a anticorpilor, nu reprezintă particule ale mitologicului virus. Deci, ei nu pot fi semne ale existenţei unui oarecare virus, în schimb oferă un rezultat pozitiv fals cu prezenţa deja existentă a anticorpilor care se formează în corpul uman ca rezultat al oricăror vaccinuri efectuate, de asemenea şi în cazul a numeroase boli binecunoscute de către medicină. Testul fals poate oferi rezultat pozitiv şi în cazul gravidităţii, în legătură cu ce putem observa o creştere a numărului de femei detectate seropozitive.

Testele SIDA fals-pozitive

- Apropo, dar pe gravide de ce sunt obligate sa facă testul la HIV?

- Acest subiect mă deranjează şi pe mine. Doar câte tragedii sunt! Iată recent: o femeie, mamă a 2 copii. Este însărcinată cu al treilea. Şi ca din seni ea este diagnosticată cu HIV. Şoc. Coşmar. Peste o lună această femeie dă analizele iarăşi – şi totul deja era în regulă. Dar nimeni nici într-o limbă din lume nu va putea reda prin ce sentimente a trăit în acea lună femeia. De ce eu doresc ca să fie anulate testele la HIV în ţara noastră (Rusia – n.r.) în ceea ce vizează femeile însărcinate. Apropo avem Legea Federală din 30.03.1995 „Despre prevenirea răspândirii în Federaţia Rusă a bolii provocate de Virusul imunodeficienţei umane” iar acolo este art. 7, în conformitate cui care „testarea medicală se efectuează benevol, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 9″. Şi este art. 9 conform cărei „testării obligatorii sunt supuşi donatorii de sânge, de lichide biologice, organe şi ţesuturi… Lucrătorii unor profesii, de producţie, de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, care este confirmat de Guvernul FR” Atât!
Iar testarea cu forţa este interzisă. Ştiind toate acestea, spune-ţi, pentru ce unei femei însărcinate care aşteaptă un copil mult dorit, să facă analiza la HIV? Iar pe femeia gravidă de acord sau de renunţarea benevolă nici nimeni nu întreabă. Pur şi simplu i se ia proba de sânge şi printre altele fac şi proba la HIV (de trei ori pe parcursul gravidităţii), care uneori este fals-pozitiv. Acesta este adevărul vieţii cotidiene! Şi cuiva îi este deosebit de convenabilă!

ONU nu garantează că informaţiile despre existenţa SIDA sunt adevărate!

- Şi totuşi se menţine o stare de incertitudine …

- Într-adevăr, uneori chiar şi un profesionist poate fi nedumerit atunci când face cunoştinţă cu statistica globală în privinţa SIDA. Iată un exemplu. Un raport anual „Progresarea epidemiei SIDA”, a Programului unit al ONU cu privire la HIV/SIDA – «ГНЭЙДС» şi «ВОЗ»: cifre, procente, indicatori. Şi o mică inscripţie într-un alineat de neobservat aproape: „«ГНЭЙДС» şi «ВОЗ» nu garantează veridicitatea informaţiei şi nu poartă răspundere pentru pagubele care ar putea apărea în rezultatul utilizării acestei informaţii”. Dar atunci de ce să citim restul informaţiei, cad avem aceste cuvinte? Pentru ce să cheltuim milioane pentru cercetări şi supravegherea îmbolnăvirii cu SIDA? Şi unde sunt cheltuiţi aceşti bani, legaţi de SIDA?

- În conformitate cu datele pronunţate de către Centrului pentru profilactică şi combaterea SIDA-ei, către anul 2000 în ţara noastră trebuiau să fie cca. 800 mii de bolnavi de SIDA.

- O asemenea cantitate de bolnavi nu este nici în ziua de azi. Şi mai există confuzia: SIDA vs. HIV. Da, în fiecare an numărul bolnavilor se înmulţeşte de 10 ori, în conformitate cu un coeficient inventat în SUA, în Centrul pentru controlul şi profilaxia îmbolnăvirilor. De acolo, apropo, în afară de SIDA, creşte şi numprul bolnavilor cu pneumonie atipică, descrisă după simptome nespecifice, boala vacii turbate, acum iată că şi gripa aviară. Nebunie totală! Ei permanent ne îndeamnă să luptăm cu infecţiile. Dar cu ce ne luptăm? Cu infecţii adevărate sau imaginate?

Demonstrat pe viu: Sângele "infectat" cu SIDA nu provoacă SIDA!

- Irina Mihailovna, recunoaşteţi: se poate să-ţi introduci sânge, aşa zis „infectat” cu HIV şi să nu-ţi faci nici o grijă?


- Acest lucru a fost făcut deja. În 1993, un doctor american Robert Wilnerr şi-a introdus în organism sânge infectat cu HIV. Când a fost întrebat de ce îşi riscă viaţa, doctorul a spus: „Eu fac acest lucru, pentru a pune capăt celei mai mari minciuni mortale din istoria medicinii”. Eu atunci am scris o recenzie a cărţii sale „Minciuna Mortală”

Nu există un vaccin eficient împotriva virusului SIDA 
PENTRU CĂ NU EXISTĂ SIDA!

- În presă destul de des apar mesaje de înfiinţare a acţiunilor contra SIDA…

- Mă amuză să citesc asemenea mesaje. Cu toate acestea în articolele medicale, autorii „panaceului” se plâng de faptul că metoda clasică a lui Pasteur de creare a vaccinului nicidecum nu aduce nici un rezultat. Anume din acest motiv nici nu este obţinut vreun rezultat, pentru că pentru crearea unei vaccine nu se ajunge un detaliu, însă cel important – materialul primar care poartă denumirea de „VIRUS”. Fără el, cât de straniu nu ar părea, metoda clasică de creare a vaccinei nu funcţionează. Fondatorul microbiologiei contemporane şi în imunologie – Lui Pateur în sec. al XX-lea nici în cel mai straşnic vis nu ar fi putut să viseze, faptul că oamenii, care se consideră savanţi, vor crea vaccine din nimic şi în acelaşi timp să se plângă întruna că metoda nu funcţionează. Precum virusul este unul mitic, la fel de mitic ţine şi ideea creării unei vaccine. Nu sunt mitici doar sumele exorbitante, care se alocă pentru această aventură.

Un comentariu:

delia spunea...

Te doare capu ce pot face unii pentru bani.