miercuri, 11 februarie 2009

Armaghedonul penitenciarelor III

Să scrii un serial de tip „Armaghedon” înseamnă, în primul rând, să dezvălui acele aspecte din viaţa sistemului care nu vor fi făcute niciodată publice în mod oficial, să publici adevăruri care nu pot fi probate, dar care sunt de notorietate în interiorul sistemului şi – în principiu – tu, ca autor, să te păstrezi în anonimat, pentru a te proteja de repercusiuni.
După cum vedeţi, eu nu mă ascund. Îmi asum integral tot ce scriu şi „lovesc” într-un sistem care poate dispune cum vrea de viaţa mea. Unii spun că e nebunie, alţii, curaj… Eu îi spun NORMALITATE! Ofer acestui sistem prezumţia de… normalitate şi îl provoc să reacţioneze la tot ce public eu aşa cum îi este „firea”. Poate că, în timp, pe măsură ce „dezvăluirile” se vor înmulţi, sistemul se va autocorecta atât în conţinut, cât şi în „politica” de reacţie, devenind în sfârşit ceea ce ar fi trebuit să fie de mult, un centru de deţinere, reeducare şi reintegrare socială a infractorului!
Se vorbeşte pe aici de „interesele”, de „scopurile” pe care le-aş avea, prin publicarea unor asemenea materiale. Să fie clar: da, am interese, scopuri, dorinţe, dar e vorba de cele absolut fireşti, fără de care nu aş putea trăi! Îmi doresc să merg cât mai repede acasă, să-mi fie detenţia cât mai uşoară, să-mi văd copiii cât mai des. Nu e normal ce-mi doresc? De aceea, m-am uitat prin legile acestea ale detenţiei, să văd ce trebuie să fac pentru a avea toate astea. Le-am aplicat şi respectat întocmai, aşa cum au fost ele aprobate de Parlament şi Guvern, şi tocmai din această cauză am început să am probleme. În timp, aveam să descopăr că aici, în perimetrul închisorii, pe nimeni nu interesează cu adevărat legea şi nimeni nu dă doi bani pe aplicarea ei! Toate criteriile din lege, valorile şi condiţiile prin care aş putea obţine ceea ce îmi doresc sunt literă moartă, fără importanţă. Aveam de ales între a mă adapta la cutumele existente sau a încerca să „impun” (atât cât o poate face un deţinut) respectarea legii. Faptul că tot ce vă spun aici e adevărat poate fi demonstrat cu sentinţele din procesele pe care le-am câştigat cu penitenciarul! Spre surprinderea mea, tocmai faptul că am respectat întocmai, în litera lor, legile detenţiei mi-a adus ură, duşmănie din partea mai multor cadre, din care – din nou surprinzător – cele mai multe sunt din conducerea unităţii! Să vă dau câteva exemple…
Am văzut că legile astea garantează în mod ferm libertatea de opinie a deţinutului,k aşa că am început să public pe acest blog impresii din viaţa penitenciară. Reacţiile sistemului m-au uluit! Purtătoarea de cuvânt m-a făcut nesimţit (!), şeful de tură Florentin Cosma mi-a întocmit două rapoarte de incident (anulate ulterior de Comisia de Disciplină), pe motiv că… scriu, directorul de atunci, Vasile Chiorean, mi-a blocat automat toate drepturile de care puteam beneficia (muncă, recompense etc). Au început şicanele, iar hărţuirea continuă…
Am văzut că legea îmi permite să-mi îmbrăţişez copiii atunci când mă vizitează, dar modul ilegal în care era amenajat sectorul vizită făcea imposibil acest lucru. Am vorbit cu directorul, rugându-l să facă schimbările necesare pentru a putea beneficia şi eu de acest drept. Mi-a râs în nas, amintindu-mi că eu sunt deţinut, aflat într-o perioadă „de penitenţă” şi ar fi bine să-mi ţin gura. Am dat penitenciarul în judecată şi, în final, am câştigat, dar directorul a refuzat să aplice sentinţa. N-am apucat să-l reclam la Parchet, că a fost schimbat din funcţie, iar noul director, Horia Chiş, a rezolvat imediat problema.
Am început să muncesc (imediat după arestarea mea) la Clubul unităţii, realizând emisiuni radio, revista şi tot felul de alte activităţi cultural-educative. Normal, trebuia să fiu răsplătit pentru această muncă, aşa cum prevede legea, cu zile – câştig (zile care se scad din pedeapsă sau, altfel spus, care se consideră executate). Penitenciarul a refuzat să-mi acorde acest drept, iar motivul care mi s-a aruncat pentru a justifica acest abuz a fost: „Ai supărat pe cine nu trebuie!”. Din nou, am deschis proces şi, din nou, am câştigat! Acum, unitatea este obligată să-mi calculeze retroactiv zilele – câştig pentru o perioadă de patru luni de muncă!
Vedeţi dumneavoastră, mie mi-a fost uşor să câştig aceste procese, pentru că abuzurile erau flagrante. Am reparat „prejudiciul” prin faptul că, în final, sentinţa a fost aplicată şi abuzul, îndreptat, dar problema rămasă nerezolvată a fost că „făptuitorii” (autorii abuzurilor) au rămas nepedepsiţi! Şi mă refer aici, în primul rând, la consecinţele penale care ar fi putut rezulta. În puşcărie, sunt oameni închişi pentru fapte mult mai puţin grave decât acestea! Mai mult, există cazuri concrete ale unor cadre care au fost prinse furând, dar „anchetele interne” au muşamalizat situaţiile, iar cadrele continuă să lucreze în unitate, educându-ne pe noi, deţinuţii, să nu furăm! Voi descrie în amănunt, cu toate datele şi numele, aceste cazuri, imediat ce voi termina prezentarea generală a situaţiei din penitenciarele din România şi, în particular, a celui din Baia Mare.
Peste tot, în instituţiile statului român, întâlnim cazuri „speciale” de amante promovate în funcţii de conducere sau în posturi călduţe. Nici lumea penitenciară nu duce lipsă de astfel de situaţii, iar în unitatea băimăreană, bătaia pe postul de „amantă a şefului” e chiar foarte aspră! Mai mult decât atât, ifosele şi figurile de amante fatale sunt afişate ostentativ, sfidător! Aici, voi putea invoca şi mărturia a sute de „martori”, cadre şi „hoţi”.
Cabinetele medicale din unităţile penitenciare poartă inutil această denumire. Din mai multe cauze (unele obiective), funcţionarea acestora este extrem de deficitară şi întâlnim deseori cazuri de abuzuri şi de manipulare grosolană (chiar infracţională) a bazelor de date existente aici sau a dosarelor medicale.
O altă mare problemă era (şi încă mai este) „politica” de transferare a deţinuţilor dintr-un penitenciar în altul, doar pentru a-i face rău deţinutului, despărţindu-l de familie şi de locurile sale de baştină. Dacă un deţinut are „tupeul” să reclame un abuz sau să-şi ceară drepturile, este imediat azvârlit într-un alt penitenciar, „ca să se sature de reclamaţii”. Metoda aceasta, a transferurilor abuzive, s-a mai rărit cu timpul, deoarece deţinuţii au găsit „rezolvarea”. Îşi deschid procese fictive la Judecătoria din oraşul natal şi, astfel, ANP-ul este obligat să-l transfere înapoi, pentru a-l duce la instanţă. Pe de altă parte, însă, practicarea acestui abuz a făcut ca majoritatea deţinuţilor din penitenciar să-şi deschidă preventiv dosare false în justiţie, pentru a împiedica, astfel, transferarea abuzivă. Aşa se face că, de exemplu, din penitenciarul Baia Mare pleacă zilnic la instanţă cam 10% din numărul celor închişi! Asta înseamnă cel puţin dublarea (dacă nu triplarea) măsurilor de pază şi transport şi sporirea – evident – a cheltuielilor unităţii.
Aş mai putea enumera multe alte tipuri de abuzuri care se petrec în închisorile de la noi, dar începând cu episodul următor, voi porni seria cazurilor concrete, documentate şi edificatoare. Fiecare caz de abuz şi ilegalitate pe care îl voi semnala are cauze şi explicaţii în acest sistem penitenciar românesc şi poate fi multiplicat de zeci, sute sau mii de ori, la nivelul penitenciarelor din întreaga ţară. Din păcate, nu vorbim de cazuri izolate, ci de situaţii generale, de abuzuri ale sistemului. Dovadă, dacă vreţi, că toate cazurile care ajung într-o fază avansată de cercetare (sau mediatizare) sunt strict „opera” demersurilor deţinuţilor care încearcă să supravieţuiască, luptându-se cu sistemul. Sistemul însă nu reacţionează. Rămâne imobil, impasibil şi încearcă acum, cu ultimele puteri, să se agaţe de privilegiile pe care le avea înainte, când fiecare cadru care purta uniformă de penitenciar era un mic Dumnezeu cu acte în regulă. Principiile de drept europene, consacrate prin adoptarea unor legi noi care privesc detenţia, nu sunt încă aplicate în acest sistem penitenciar românesc. Scuzele oficiale sunt penibile şi nu dovedesc decât gradul major de incompetenţă care guvernează puşcăriile.
Nu ştiu ce se va întâmpla (cu mine, cu noi, deţinuţii care reclamăm „tot felul”), dar eu înţeleg că menirea mea în această perioadă „de penitenţă” este să mă reintegrez social, „învăţând” în primul rând să respect legea!

Pe curând, Cornel Sabou

12 comentarii:

Anonim spunea...

iarasi minti ba gunoiule!
fratilor ce inseamna :"ADEVARURI CARE NU POT FI PROBATE " ?????????
ESTI CRETIN ,IN FIECARE FRAZA MINTI!tu intelegi ce inseamna sa folosesti [ " ] pt. un cuvant??????
nu imi permit sa-mi mai pierd timpul cu tine.
te citez :
... AM INCEPUT SA PUBLIC PE ACEST BLOG impresii DIN VIATA PENITENCIARA. " tu doar impresii de manipulare a opiniei publice ai caci sti ca place.
cf. lb. rom. stiti ce insamna:
"IMPRESIE"
PE CURand SA-TI FIE !!!!!!!!!!!!!!!
( SE REFERA DOAR ANAListului )

camelia spunea...

nemernic ai fost, nemernic ai ramas! cunoscandu-te, nici nu ma mai mir de tupel pe care il ai sa vorbesti tu de normalitate... in curand vor afla toti ce ai facut familiei tale. fii sigur de asta... pe curand (cum iti place tie)!
camelia (fosta) sabou

Anonim spunea...

Tu vorbesti???

Anonim spunea...

felicitari CAMELIA este vorba despre un VIOL!
anonimule din 13 02 99 H 01:39 nu-ti inteleg intrebarea?
"Nu ştiu ce se va întâmpla (cu mine, cu noi, deţinuţii care reclamăm „tot felul”), dar eu înţeleg că menirea mea în această perioadă „de penitenţă” este să mă reintegrez social, „învăţând” în primul rând să respect legea!" acesta este un citat de-al tau directore numai ineptii scrii , ce sti tu de respectarea legii ; ce inseamna : "TOT FELUL" ,DOAR PROSTII.
pe CURand sa-ti fie ANAListule!!!!

Anonim spunea...

Cornele,vad ca esti atacat din toate partile!Chiar este vorba de fosta sotie in comentariul alaturat?Tu nu ai stiut ca nu poti sa inseli,sa minti,sa trisezi la nesfarsit?!

Anonim spunea...

Bravo, camelia??? Ajung sa zambesc.Da, se pare ca fix ea este fosta nevasta. Si, culmea, se gaseste sa lase comentarii de genul celui de mai sus. In conditiile in care a uitat ca are si copii. Drept e ca deodata am intrat in UE, noi si bulgarii...
Vin si intreb: unde erai, "draga", atunci cand Darius era la spital? Unde esti atunci cand fiul tau tresare in somn, cand i se zbate necontrolat piciorul, cand ii curge sange din nas, cand e trist, cand e bucuros??? Observi, da? Nici nu l-am amintit si pe Flaviu. Ar fi inutil. E convenabil sa te bati cu pumnii in piept, aducandu-ti aminte din an in Pasti ca ai un copil lasat de izbeliste. Noroc de bunica lui (mama lui Cornel, remember?), noroc de sufletul acela curat de femeie care nu ar putea sa se spele pe maini, nu ar putea sa-si lase nepotii! Deh, nu ai cum cunoaste asemenea sentimente, maica-ta, spre exemplu, nu a intrebat macar o data in aceasta perioada de copii. Ma rog, de copil. camelia draga, revino-ti! Bine zici tu acolo, In curand vor afla toti ce ai facut tu familiei tale! Si nu cauta scuze patetice, nu tine, sunt din afara, insa stiu prea bine tot ce se petrece! Stii care-i norocul acelor copii in viata asta, mult prea greu de dus pentru ei? Ca-l au ca tata pe "nemernicul", "tradatorul", "inselatorul", "mincinosul" de Cornel! Indiferent ca, acum, e la inchisoare. Va iesi, crede-ma! Poate, da Dumnezeu si iese chiar repede... Ma rog pentru asta, pentru binele celor mici. A, ca te temi de repercusiuni, asta e! Ma scuzi daca ai ajuns sa traiesti soarta pe care ti-o meriti! In toata povestea asta, primordial este binele copiilor! Dar n-ai tu treaba cu asta, dupa cum bine ai demonstrat-o in perioada asta!
Dar abtine-te, in viitor, nu din bun simt (ca nu-l ai), ci pentru a evita a da in penibil, sa iti dai arama pe fata! Vezi-ti de ale tale, abtine-te sa mai zapacesti niste suflete nevinovate! Sa-ti reamintesc ca si ianuarie a fost o luna in calendarul anului 2009??? Cu ce s-au ales copiii (ma rog, accentuez, copilul, Darius...) de pe urma minciunilor debitate de tine la telefon? Ori in ianuarie ei nu aveau nevoie sa traiasca? Mi-e sila de oamenii ca tine, parol!

Anonim spunea...

"Am văzut că legea îmi permite să-mi îmbrăţişez copiii atunci când mă vizitează.... " un alt citat celebru a unui ANAList notoriu!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!anonimule din 16.02.09 vrei sa pari foarte sever si cunoscator dar de ce nu citesti si celelalte articole , dar mai ales comentarii????????????????
DE UNDE INCEPE IMBRATISAREA SI UNDE SE TERMINA EA???????????
nu poti raspunde deoarece sunteti colegi ( la trecut ) la ceva saptamANAL de atitudine ..bla ,bla.
Sa nu te pui niciodata cu dragopstea de MAMA!!!!!

FOCUL SE STINGE CU FOCCCCCCCC!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

VA URMA analISTULE

Johan spunea...

Eu sunt curios ce adrese IP au calculatoarele celor care posteaza aici comentarii! Mai mult ca sigut ca e vorba de o singura persoana, maxim doua! Si care posteaza sub numele sotiei autorului sau al altor persoane! Oricum daca isi bate cineva capul cred ca va reiesi ca totul este scris de la acelasi calculator. Oare sunt oamneii fostului director Chiorean? Oamenii actualului director? (asta nu cred, Chis e un domn, nu s-ar preta, il cunosc). Sau niscaiva gardieni care se simt cu musca pe caciula ca vor urma ceva dezvaluiri despre neregulile din puscarie!

Anonim spunea...

draga jonah mai era cineva INAINTEA TA interesat de IP-uri ; pe tine doar asta te intereseaza?
dar esti singurul care nu jicnesti, macar atat.
pe viitor!

Anonim spunea...

"Cabinetele medicale din unităţile penitenciare poartă inutil această denumire. Din mai multe cauze (unele obiective), funcţionarea acestora este extrem de deficitară şi întâlnim deseori cazuri de abuzuri şi de manipulare grosolană (chiar infracţională) a bazelor de date existente aici sau a dosarelor medicale" alt citat celebru al . . . (nu mai am putere sa-i ovationez IMPRESIILE DE ....IST DE PENITENCIARE )
CREDETI CA flatulatia SI regurgitarea TREBUIE SA FIE INTRODUSE ALATURI DE : glaucom ; atrofierea testicolelor ; furuncul ?????????????????????????

NO MA ION (JOHAN) DA CUMUI AMU CU IPURILE ALE ALE DUMNEALORVOASTRE CA IO NUNTALEG , AI DE BAI ORI BA? CAI DE BAI IO NU MAI VOROVESC PA AIEST BLOC .DARA MIE SAMI ZICI MUSAI PANA MAINI CE NEOM VIDEA IARA . NO BINIE ??????

thor spunea...

johan,
de ce crezi, ca cel care posteaza pe acest blog, trebuie sa fie neaparat omul cuiva, sau "niscaiva gardieni care se simt cu musca pe caciula ca vor urma ceva dezvaluiri despre neregulile din puscarie!",nu, sunt oameni care cunosc realitatea, care cunosc acest personaj "oropsit" din puscarie si-i deranjeaza aberatiile pe care la debiteaza un smintit

Anonim spunea...

ceaooo THOR am crezut ca te-ai plictisit si nu mai vrei sa te joci cu noi pe acest blog!

ce zici de incalzirea globala si ninsoriile cazute in ultimele zile???