Unul dintre cele mai grele lucruri în viaţă este să ai cuvinte în inimă pe care nu le poţi pronunţa (James Earl Jones)
Astăzi vreau să vorbesc despre oamenii care sunt importanţi pentru mine. Pentru că EXISTĂ oameni importanţi pentru mine, şi uneori mă gândesc (şi) la ei...
De exemplu, mă gândesc la... George Coşbuc! Nu, nu e vorba despre strada G. Coşbuc, stimaţi miliţieni, ci de cel care-a fost POETUL cu acest nume. Şi de poezia lui.
Dacă-l citeşti pe Coşbuc trebuie s-o faci încet, în şoaptă chiar, şi – eventual – să fii singur. Mesajul lui curge ca un râu, se strecoară prin fisurile personalităţii tale, şi-ţi rămâne apoi lipit de suflet. El nu plânge, dar cheamă dorurile toate, de mamă şi de ţară, de însingurarea căreia îi poate chiar găsi virtuţi. El simte sacrificiul, şi-i vede în versuri pe anonimii ce mor ca să trăiască cei ce merită să moară! Şi totuşi, Coşbuc nu critică.... Îmi place Coşbuc!
Alt om important pentru mine e Alexandru... În Franţa i se mai spune Alexandre Dumas! A (re)creat o parte de istorie prin ochii muşchetarilor săi, dar nu oricum ci făcându-te şi pe tine să crezi ca faci parte din ea. Din istorie...
Ioan Chirilă a fost un banal jurnalist. , dar datorită lui pot spune c-am vizitat şi cunoscut întreaga lume, căci cronicile sale erau sportive şi la propriu, şi la figurat. Mai este apoi Paul Goma, singurul român care nu e român pentru că a refuzat să facă o cerere scrisă în acest sens. Dar să nu credeţi că doar scriitorii sunt importanţi pentru mine!..
Mi-e dor de Pintea Haiducul, de mama, de un film cu Tom Hanks (poate o sa revăd cândva – a câta oară? - ”Nopţi albe în Seattle”), de Flaviu şi Darius... Mi-e dor şi de oamenii pe care nu i-am cunoscut încă! Dar uite că alunec pe panta dorurilor, iar eu vroiam să scriu despre altceva. Vroiam să scriu despre oamenii importanţi... Despre Răzvan, despre fraţii mei, despre cei care ştiu să dea ”bună ziua” sau ”bună seara” chiar dacă nu te cunosc, despre oamenii cu nume de străzi, şi despre oamenii care dorm pe străzi cu nume de oameni.
De la toţi ”ăştia” eu am ”furat” câte ceva... Nu suficient, se pare. O să-i recitesc, o să-i reîntâlnesc, să văd ce mi-a scăpat...
Nu i-am scris aici pe toţi... Unii sunt importanţi pentru că aşa am stabilit eu! M-am lăsat ”cucerit” de viaţa lor simplă, în care eu nu existam. Ei mă ignorau, trăindu-şi destinul, dar trăindu-l în lumină! Lumina aceasta, într-o vreme, a ajuns şi la mine (chiar dacă nu cu viteza luminii). Alţii trăiesc ca şi cum aş însemna ceva pentru ei...
O să fiu de Crăciun aici... Şi pentru că n-o să pot fii cu voi, voi n-o să vă supăraţi. Aveţi fiecare alţi oameni importanţi în jur. Importanţi pentru voi. Purtaţi-le grija! Sunt ocazii care nu se mai întorc, şi oameni care pleacă. Unii definitiv...
Nu i-am scris aici pe toţi... Unii vor fi importanţi doar în viitorul meu. Alţii doar în gândul meu. Câţiva, în inima mea.... Un week-end fain să aveţi! Pe curând...
Cornel SABOU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu