marți, 20 martie 2007

DE PROFUNDIS… CĂTRE C.M.P.

Ziariştii reprezintă şi ei, fireşte, o breaslă. Una aparte? Nicidecum! Însă totuşi o breaslă foarte importantă, cu o menire aparte: pe scurt, informarea populaţiei. Dar cine poate fi astăzi jurnalist în România? Cine vrea! Şi de cine depinde asta, în afară de cel în cauză? De patronii media. Deci, există categoria ziariştilor şi cea a proprietarilor de ziare, posturi radio şi TV. Bun. Iar aceştia – şi unii, şi alţii – se reunesc în asociaţii, uniuni şi cluburi profesionale media. Dar au ce căuta împreună, în aceste organizaţii, jurnaliştii ca atare (adică cei care muncesc efectiv în branşă) şi patronii lor? Ehei, aici e o chestiune puţin mai complexă, care depinde de foarte multe aspecte. De exemplu, dacă patronul respectiv doar „bagă” bani în media sau el se şi implică, se ocupă de instituţia media şi chiar lucrează ca ziarist. Se poate discuta mult şi bine pe acest subiect; până la urmă decid cei care pornesc un astfel de demers, recte ceea ce „prind” ei în statutul viitoarea organizaţii media. Aşa cum de altfel au procedat, foarte normal, şi cei şapte-opt jurnalişti din Maramureş, în privinţa noului Club Maramureşean de Presă (CMP). Au gândit profund, „De profundis” (înseamnă „DIN ADÂNCURI” şi e titlul unei cărţi scrise de Oscar Wilde, dacă-mi aduc bine aminte).

Marian Ilea (Glasul MM), Aiacoboaie B.E. (fost la ORIZONT TV, fost căci se pare că omului pripăşit pe-aici nu prea i-au ieşit nici „joaca” de-a televiziunea, nici însurătoarea – oare chiar n-a putut viitorul naş al lui A.B.E. să-i rezolve „starea civilă” fără toate actele necesare? - cel puţin asta se zvoneşte!), I.R. Roşiianu (de la noul ziar NecenZurat, cu un „Z” mare, oare de la ZORRO?), Claudiu Florescu (AXA TV şi un viitor studio TV de la RAMIRA), Adi Rusu (Detectivul de presă), Alin Preda (AXA TV) – ei sunt cei şase jurnalişti care pregătesc, de câteva săptămâni bune, apariţia oficială a CMP. E bine, e frumos, e lăudabilă iniţiativa, mai ales că în ultimii 16 ani s-a mai încercat ceva similar în Baia Mare, de vreo trei ori, dar practic n-a funcţionat nimic, niciodată; ba mai mult, pe vremea când lucra la TL+, I.R. Roşiianu a încercat chiar punerea pe picioare a unui sindicat de presă, idee deloc rea în fond, însă afiliat ulterior la o mare organizaţie sindicală, CNSLR-Frăţia, care la acea dată era - fapt notoriu - sub „oblăduirea” PSD-ului?! Acum, în aceeaşi ordine de idei, zilele trecute, acest grup de iniţiativă a fost completat cu Dan Pârcălab (GAZETA de Maramureş) şi Liviu Bala (CINEMAR TV). Interesant, devine extrem de interesant!

Şi mai interesant a fost că săptămâna trecută, la Hanul Dealul Florilor s-au întâlnit doar patru dintre iniţiatorii CMP: I.R. Roşiianu, Claudiu Florescu, Adi Rusu şi Dan Pârcălab (ceilalţi n-or fi avut timp să participe sau, poate, au fost „absenţe strategice”…). Şi, în faţa propriilor camere de luat vederi, cei patru au discutat ce, când şi cum; iar din nişte hârtii, I.R. Roşiianu a dat citire unor pasaje, a cerut acordul celorlalţi ş.am.d. Ca să vadă şi să audă lumea, opinia publică, cum se naşte Clubul Maramureşean de Presă. Nu ştim de ce tocmai I.R. Roşianu a fost „moderatorul” emisiunii înregistrate, nici nu contează asta, deşi noi am auzit că distinsul şi zburdalnicul jurnalist ar fi acum un fel de preşedinte interimar al noului CMP?! Felicitări, dacă e aşa! La urma urmei, ce mai contează că Marian Ilea spune public de câteva săptămâni că CMP va fi NUMAI PENTRU ZIARIŞTI, dar nu şi pentru patronii media (cum rămâne cu „orice mărunt SRL îşi scoate propria fiţuică” sau cam aşa ceva?)…

Aşadar, de profundis se naşte CMP, la iniţiativa celor doar şapte acum (Aiacoboaie Bogdan Eduard cică i-a părăsit definitiv, păcat!). Sau numai patru? – cei care-şi filmează deja „şedinţele”. Din partea celorlalţi trei, adică Marian Ilea, Liviu Bala şi Alin Preda, n-a fost tocmai frumos, să lipsească ei taman de la prima şedinţă publică filmată? Sau, mai ştii, cei trei poate c-au avut o mică jenă… de imagine? Cine ştie? De profundis (din adâncurile-culisele presei locale) multe surprize mai pot răsări…

Peter CZOMPA

Niciun comentariu: