vineri, 7 februarie 2014

Lupta lui Crin pentru Dictatură

Cât de important este pentru noi faptul că un ministru îşi dă demisia sau că este schimbat din funcţie? Cât de mult contează o asemenea mişcare guvernamentală? Părerea mea... foarte puţin, spre deloc!
Tensiunile din Guvern din aceste zile au doar explicaţii politice, întrepătrunse cu interese economice, dar nu macro ci foarte micro, adică interese economice reduse la grupurile de influenţă care conduc partidele româneşti. Este bine să înţelegem asta ca să nu ne mirăm ulterior că în ţara asta se tot schimbă miniştri, guverne, dar de fapt nu se schimbă nimic! 
Ceea ce se întâmplă acum este “curăţenia” care se face de regulă înaintea unui “război”. Stalin, după ce-a venit la putere, primul lucru pe care l-a făcut a fost să cureţe partidul de adversarii săi. Abia după ce a terminat “curăţenia” a început să se ocupe de problemele ţării. La fel şi Hitler. După ce a venit la putere, primul lucru şi-a lichidat adversarii din interior. Abia apoi s-a ocupat de problemele de stat. La fel face acum şi Crin Antonescu. Duce un mic război interior de curăţire a partidului său de adversarii adevăraţi sau închipuiţi. Pe ideea că după ce se va înconjura de slugi şi sclavi fideli îi va fi mai uşor să controleze PNL-ul şi să-i imprime direcţia dorită de el. 
Este o singură problemă în maniera aceasta de a face politică... Metoda curăţeniei interne e practicată doar de dictatori! Nici un lider politic democratic şi autentic nu-şi elimină adversarii! Competiţia liberă, bazată pe calităţi, competenţe şi argumente este garantul suprem în democraţie că liderul ales este legitim şi reprezentativ. Un lider democratic autentic asta îşi doreşte prima oară, să i se recunoască legitimitatea. De aceea, acesta nu-şi va reprima adversarii, ba dimpotrivă se va asigura că aceştia nu păţesc nimic pentru că de fapt ei sunt măsura victoriei tale. Câtă vreme ai un adversar care se recunoaşte învins, se poate spune că ai câştigat! Dacă, însă, este nevoie să aplici măsuri de forţă împotriva adversarilor tăi pentru a-i îndepărta, atunci... asta înseamnă că eşti slab, te temi şi... nu eşti un învingător! Eşti un dictator (calificat sau în devenire)! Eşti un politician barbar!
Ani de zile Antonescu a dormit şi la propriu şi la figurat. În spatele somnului său diverşi lideri liberali îşi construiau o mică putere locală sau naţională. Fostul ministru de Finanţe, Chiţoiu, a făcut şi el la fel. Uzând de avantajele pe care i le oferea funcţia şi-a “fidelizat” câteva filiale PNL până când a ajuns să controleze direct mai mult de un sfert din partid. Din acel moment, Chiţoiu a început să fie o voce mai puternică în partid. A trecut brusc de la “yes, Sir”, la “stai aşa, să mă mai gândesc”. Sigur, imediat s-au adunat lângă Chiţoiu şi alţi “veterani” liberali care aşteptau de mult să apară un nou pol de putere în PNL. Asta este ceea ce l-a alarmat pe Antonescu! Nu altceva...
Aşa se face că brusc DNA-ul a început s-o ancheteze şi s-o acuze pe soţia lui Chiţoiu de diverse infracţiuni. Minore de altfel... Ceva angajări la stat făcute, cică, superficial. Mare scofală! Dar era vorba deja de Chiţoiu! Nu ştiu ce dosare sau informaţii a mai scos Antonescu din “seif”, dar după câteva discuţii cu Chiţoiu l-a “convins” pe acesta că pentru “sănătatea” sa politică şi nu numai e mai bine să se retragă şi să renunţe la puterea pe care şi-o construise. Aşa că, de voie sau de nevoie, Chiţoiu a demisionat...
Aşa cum spuneam la început, pentru noi asta nu înseamnă nimic. Un alt ministru de Finanţe nu va schimba în bine nimic faţă de cum sunt lucrurile acum. Mişcarea asta, însă, ne arată cu cine avem de-a face atunci când vorbim de Crin Antonescu! Cu un lider obsedat de puterea sa, un dictator în devenire, irascibil şi intolerant, care vrea alături doar slugi şi ascultători cuminţi, fără personalitate. Eu nu zic acum că asta e de bine sau de rău. Cine ştie, poate România de asta are nevoie, de un spirit autoritar şi inflexibil, redus la puterea sa. Poate ne mai trebuie un Ceauşescu în variantă democratizată. Poate asta merităm!
Voi continua să urmăresc “problema”...
Pe curând...

Cornel SABOU

Niciun comentariu: