joi, 17 ianuarie 2013

Instituţia Mitei - "dumnezeul" societăţii româneşti


Deseori mi-am trimis cititorii în vremurile (apuse?) ale regimului comunist. Am s-o fac şi acum. Pentru că este necesar să ne mai întoarcem din când în când "acolo" ca să putem înţelege mai bine prezentul!
Acum ne vom întoarce puţin în timpul lui Ceauşescu pentru a înţelege mai bine Instituţia Mitei la români! Pentru că acţiunea aceasta, de a da şi primii mită, nu este o întâmplare infracţională "normală" ci dimpotrivă, este o adevărată instituţie, cu reguli precise şi cu o istorie aproape oficială!

Viaţa socială până în decembrie 1989 nu era condusă după legi decât în foarte mică proporţie. Adevăratele reguli de viaţă sociale erau elaborate neoficial de "dumnezeii" timpului, respectiv de secretarii de partid şi de funcţionarii de stat. Fiţi sinceri, până în 1989 ştia careva dintre voi conţinutul vreunei legi? Acum ştim toţi o mulţime, ne batem pe la TV cu citate din legi şi clasici în viaţă, dar atunci? Cum era? Se întreba vreunul dintre voi "cum spune legea că îmi pot rezolva problema aceasta importantă?"... Aiurea! Pe timpul lui Ceauşescu, TOATE problemele importante - fără nicio excepţie! - se rezolvau prin "instituţia" Pile-Cunoştinţe-Relaţii (PCR), instituţie structurată integral pe o alta, şi anume pe Instituţia Mitei! Aveai o problemă, mergeai cu plasele pline la şef, la secretarul PCR sau la slujbaşul cu ceva funcţie la stat, te prezentai acolo OBLIGATORIU cu o atitudine umilă şi slugarnică (poziţia aplecat, încovoiat!) şi atunci aveai şanse să-ţi rezolvi problema! Nu contează că era vorba de întreprinderea la care lucrai, de Miliţie, Securitate, instanţe de judecată, administraţie, şcoală sau spital peste tot TREBUIA (la modul imperativ) să dai mită ca să rezolvi problema. Toţi ştiam asta, ştiam şi "tarifele" care se cer prin toate locurile. Aveai o problemă cu Miliţia? Apelai la un prieten care avea alt prieten şi tot aşa până venea la tine un ofiţer dispus să rezolve problema. Tu îl ospătai şi îl cinsteai ca de Revelion, apoi îi băgai în buzunar suma ce-ţi fusese clar precizată anterior de prietenul prietenului tău şi gata! Nu mai aveai probleme cu Miliţia! Vroiai să obţii o facilitate legală pe linie de servici? Apelai la aceiaşi "reţea" deprieteni care îţi deschideau uşa la secretarul de partid. Tu mergeai acolo cu plase pline de smântână, lapte, ouă, carne, cafea şi ţigări şi problema era pe loc rezolvată!
Toată societatea românească era în acest fel structurată. Erau zeci, sute de mii de asemenea funcţionari şi responsabili comunişti care colectau mita şi rezolvau problemele cetăţenilor. Întreaga activitate de peste zi a acestor lichele era dedicată acestui scop! Când venea secretarul de partid la "servici" el avea deja programate pe ziua respectivă mai multe "audienţe" cu cetăţeni care aveau probleme diverse. La sfârşitul zilei de lucru biroul secretarului era arhiplin de plase cu tot felul de produse, alimentare sau nu. La ţară urlau găinile şi gâştele prin biroul responsabilului comunist! Cu vacile era mai greu, pentru că nu intrau în plase decât tranşate...
În timpul Revoluţiei din decembrie 1989 v-am povestit că am fost şi eu mare luptător şi am ţinut "sub ocupaţie" sediul Securităţii din Baia Mare. Vă mărturisesc că până şi aici am găsit prin birouri (în prima zi în care am intrat acolo) tot felul de plase cu produse diverse! E absurd să crezi că venise dimineaţă securistul de acasă cu "merinde" pusă în două-trei plase! Deci până şi vajnicii, fioroşii securişti acceptaseră Instituţia Mitei şi se supuneau ei!
Aceasta este societatea pe care am moştenit-o în decembrie 1989. 
Aceasta este şi societatea de acum, doar puţin transformată. 
Sutele de mii de funcţionari comunişti, "dumnezeii" acelor timpuri, care tăiau şi spânzurau în societate nu după cum era legea ci doar după cum doreau ei, n-au murit la Revoluţie! Ei sunt cei care au preluat puterea după 1989! Au ieşit "din rând", din spitale, justiţie, miliţie, Securitate etc şi s-au înscris în diverse partide, au (re)obţinut diverse funcţii locale şi centrale şi de atunci guvernează după aceleaşi principii ale Instituţiei Mitei. Poate că acum nu se mai merge cu plasa... S-au schimbat metodele, nu şi Instituţia. Toţi aceşti "dumnezei" au dulapuri, seifuri, încăperi pline de bani lichizi, obţinuţi pe filiera Instituţiei Mitei. Bani negri! Odată cu trecerea timpului au învăţat să-i "albească". Încet-încet, "economiile" subterane ies la suprafaţă, prin mătuşi, unchi, părinţi, soţi şi soţii, copii, devenind avere legală... De aceea spun că mita la români este o Instituţie. Trebuie să fii foarte bine pregătit ca să fii "angajat" al Instituţiei Mitei şi să fii apoi beneficiarul acesteia! Cei mai mulţi dintre noi nu suntem decât "contribuabili" la această Instituţie. 

Plecând de la această realitate nu trebuie să fim bătuţi în cap şi să pretindem o schimbare radicală, de la o zi la alta. De acord. Instituţia Mitei nu poate fi distrusă puşcând din degete. Nici măcar nu ştiu dacă poate fi distrusă! Se poate însă altceva. Se poate vorbi despre "EA"! Cu subiect şi predicat! Tare! Apăsat! În trecutul comunist nu se putea vorbi public despre Instituţia Mitei deşi asta conducea 99% din "afacerile" statului. Acum se poate. Şi pe măsură ce se va vorbi mai mult, mai tare şi mai apăsat această Instituţie se va retrage tot mai mult în umbră până va ajunge acolo unde-i este cu adevărat locul, adică ÎN AFARA LEGII! Abia în acel moment, oricât ar fi aceasta de puternică, oricât de mare ar fi bugetul ei, se va ajunge la un "război" anti-corupţie! Astăzi avem o batjocură de luptă anti-corupţie! Întrebaţi orice poliţist sau magistrat şi vă va confirma asta. Mie mi-au confirmat-o mulţi! Astăzi, Instituţia Mitei nu este încă în afara legii. Pe alocuri, chiar face legea! În alte locuri, chiar o aplică! Speranţa vine din faptul că, totuşi, Instituţia Mitei nu mai e ce a fost. Din atotputernică, din postura de "dumnezeu", a căzut deja unpic. "Sfinţii" corupţiei nu-şi mai strigă în gura mare tarifele. Nu mai încarcă birourile de plase, la vedere, în sfidarea întregii societăţi. Instituţia s-a schimbat, încearcă să se "adapteze". Ce nu înţeleg însă exponenţii ei este faptul că procesul de marginalizare este ireversebil! Poate fi prelungit, amânat, împins mai încolo pe scara timpului, dar nu poate fi anulat! An de an, Instituţia Mitei îşi mai pierde din putere. Bine, are de unde pierde pentru că, repet, cândva a condus ÎN ÎNTREGIME statul român. De aceea nu au fost suficienţi 23 de ani ca s-o desfiinţăm. 23 de ani au fost însă necesari ca s-o alungăm din "cer" precum Dumnezeu Cel adevărat l-a alungat pe Lucifer!

Poate nu voi prinde eu ziua în care Instituţia Mitei va fi un "organ" bolnav şi disperat, hăituit pe toate drumurile. Nu contează. Am făcut însă parte din generaţia care a dat cu Lucifer de Pământ! Care i-a luat puterea dumnezeiască! Eu, noi, muritorii de rând, l-am învins într-o luptă nedreaptă pe "Dumnezeul" societăţii româneşti şi l-am făcut să fie asemeni nouă, muritor! Că mai are de trăit ceva timp înainte să moară... e deja altă poveste! Care va fi povestită cândva, la gura sobei, precum poveştile copilăriei noastre: "A fost odată, ca niciodată..."
S-auzim de bine!

Cornel SABOU

Niciun comentariu: