vineri, 10 iunie 2011

Relaţii bilaterale: România - Franţa

Prezentare generală

România şi Franţa au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie începând cu data de 8/20 februarie 1880. La 28 februarie/12 martie 1880, Aubert Ducros, primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti şi-a prezentat scrisorile de acreditare. În baza principiului reciprocităţii, la 24 iulie/5 august 1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938, relaţiile diplomatice româno-franceze au fost ridicate la nivel de ambasadă. În 2010 se celebrează împlinirea a 130 de ani de relaţii diplomatice bilaterale.

La 4 februarie 2008, Preşedintele României, Traian Băsescu şi Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, au semnat la Bucureşti, “Declaraţia comună privind instituirea unui Parteneriat strategic între Franţa şi România”.

„Foaia de parcurs”, anexată Declaraţiei comune şi omologată cu prilejul vizitei de lucru la Paris a Primului ministru al României, în perioada 22-23 aprilie 2008, asigură mecanisme concrete de implementare a prevederilor Parteneriatului.

La 22 aprilie 2008, s-a desfăşurat, la Paris, primul seminar inter-guvernamental româno-francez în baza parteneriatului strategic bilateral.


Reprezentare diplomatică:

Ambasada României în Franţa
Ambasada Franţei în România

Consulate generale ale României în Franţa

Strasbourg;
Marsilia;
Lyon.

Consulate onorifice ale României în Franţa:

Nantes;
Bordeaux;
Nisa;
Brest.

Consulate onorifice ale Franţei în România:

Constanţa;
Timişoara;
Cluj-Napoca



Cooperare economică şi în domeniul dezvoltării

Schimburile comerciale bilaterale au avut o evoluţie ascendentă în ultimii ani, în intervalul 2003 – 2009 crescând de circa 2 ori. În anul 2009, pe fondul crizei economice mondiale, schimburile comerciale romano-franceze au scăzut cu 16,17% faţă de 2008, ajungând la 4,78 miliarde euro. Tendinţa crescătoare a acestora a fost reluată în prima parte a anului 2010.

Astfel, la 28 februarie 2010 schimburile bilaterale au fost de 810,8 milioane euro, în creştere cu 15,33% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009, din care:

Exportul către Franţa a fost în valoare de 436,52 milioane euro, înregistrand o creştere de 25,28% faţă de luna februarie a anului precedent) şi reprezentând o pondere de 8,92% în total exporturi;
Importul a fost de 374,29 milioane euro, în creştere cu 5,56%, reprezentând o pondere de 6,28% in total importuri;
Soldul balanţei comerciale este favorabil părţii române, atingând valoarea de 62,23 milioane euro.

Conform datelor statistice furnizate de ONRC, la data de 28 februarie 2010 volumul investiţiilor s-a ridicat la 2,1 miliarde Euro (pondere de 7,94% în totalul ISD), locul 4 în topul investitorilor străini din ţara noastră. Numărul de societăţi comerciale cu participare franceză a fost de 6229 (3,71% din numărul total de societăţi comerciale cu capital străin înregistrate în România).

Anul 2009 s-a caracterizat atât prin reconfirmarea interesului pentru dezvoltarea întreprinderilor franceze deja prezente în România (Renault-Dacia, Orange, Lafarge, Michelin, Alcatel, Bouygues, Danone, Eurocopter, Alstom, Veolia Water, Accor, Carrefour, Cora, BRD-Société Générale, BNP-Paribas, Colas, Vinci, Gefco, Geodis-Calberson) cât şi prin manifestarea interesului unor noi grupuri industriale şi a întreprinderilor mici şi mijlocii de a concretiza proiectele de investiţii şi parteneriate industriale, cu societăţi din ţara noastră.


Cooperare cultural-ştiinţifică şi în sfera dezvoltării umane

Relaţiile cultural-ştiinţifice româno-franceze se derulează conform Acordului cultural (1967). Totodată, există un Acord administrativ între Ministerul Culturii şi Cultelor din Guvernul României şi Ministerul Culturii şi Comunicării din Guvernul Republicii Franceze cu privire la conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului, valabil pentru o perioadă de 5 ani, semnat la data de 15 iulie 2005. Cu ocazia Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, de la sfârşitul lunii mai 2009, Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional din România şi Ministrul Culturii şi Comunicării din Franţa au semnat un Acord de Colaborare în domeniul coproducţiilor cinematografice.

La Paris, funcţionează Institutul Cultural Român, iar în România, Institutul Francez (la Bucureşti) şi Centre culturale franceze la Iaşi, Cluj, Timişoara.

Cele 4 Alianţe franceze («Alliances Françaises») îşi desfăşoară activitatea la: Ploieşti, Piteşti, Constanţa şi Braşov.

Primul acord interguvernamental privind învățământul bilingv în România a fost semnat la 28 septembrie 2006, cu prilejul celui de-al XI-lea Summit al Francofoniei, la București. Din 2008, ministerul român al educației, în colaborare cu omologul francez, organizează bacalaureatul bilingv.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ambasada Franței la București, prin Serviciul de Cooperare și Acțiune Culturală dezvoltă un proiect bilateral franco-român „TICE et Bilingue”: www.vizavi-edu.ro.

Există 15 filiale ale Asociaţiei Române a Profesorilor de limba franceză.

Pentru anul academic 2009-2010 au fost numiți 7 lectori de limba franceză la: Academia de Studii Economice din București, Universitatea din București, Universitatea „Politehnica” București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, respectiv Universitatea de Vest din Timișoara. Pentru aceeași perioadă, Institutul Limbii Române a susținut activitatea a 7 lectori de limba română la Université de Provence - Aix Marseille I, Université „Stendhal” de Grenoble, Université „Paul Valery” de Montpellier Université de la Sorbonne Nouvelle - Paris III, Université de Sorbonne – Paris IV, Université de Saint-Etienne, Université „Marc Bloch” de Strasbourg.

Ambasada României la Paris organizează, din 2004 cursuri de limba română pentru copii (preşcolari şi şcolari) sub genericul “Şcoala românească de duminică”.


Cooperarea descentralizată

Franţa constituie primul partener al României în ceea ce priveşte cooperarea descentralizată, cu peste 600 de relaţii stabilite la nivel local (înfrăţiri, relaţii de asociere, relaţii de colaborare, relaţii de prietenie, relaţii de cooperare şi relaţii de parteneriat). Pănă în prezent, au avut loc 3 ediţii ale Forumului cooperării descentralizate româno-francez (Villefranche –de-Rouergue-2003, Cluj-Napoca- 2005 şi Nantes-noiembrie 2007).


Minoritatea/Comunitatea română

Franţa nu recunoaşte minorităţile naţionale, în consecinţă nu există statistici în acest domeniu.

Majoritatea cetăţenilor români stabiliţi în Franţa locuiesc în regiunea Ile de France (Paris şi împrejurimi), în regiunea Alpes-Côte d’Azur (Marsilia şi împrejurimi) şi o mică parte în regiunea Rhône-Alpes (Lyon şi împrejurimi).

În Franţa, există asociaţii cu caracter cultural, social, umanitar, profesional, create pe baza Legii 1901, a căror funcţionare presupune existenţa unui nucleu de persoane care îşi propun scopuri asociative precise, non profit şi Asociaţii de prietenie în sistemul cooperării descentralizate, din care există posibilitatea să facă parte originari români sau nu.

Bisericile româneşti din Franţa: În Franţa, instituţia ecleziastică românească cu cel mai înalt rang este Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale, Mitropolie autonomă în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, cu jurisdicţie în Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Olanda, Belgia, Elveţia, Italia şi Spania şi Portugalia. Sediul Mitropoliei: 1, rue Général Leclerc, 91470 Limours,

La Paris există şi Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail, la adresa 9 bis Rue Jean de Beauvais, 75005.

Accesul cetăţenilor români pe piaţa locală a forţei de muncă


Franţa a decis să deschidă piaţa forţei de muncă pentru cetăţenii români de la 1 ianuarie 2007 pentru 62 de meserii. În ianuarie 2008, lista a fost extinsă la 150 de meserii din domeniile: construcţii şi lucrări publice, hotelier, alimentaţie, restaurări, agricultură, maritim, pescuit, pescuit maritim, mecanică, prelucrarea metalelor, electricităţii şi electronicii, întreţinere, inginerie şi personal de conducere din industrie, transporturi, logistică şi turism, industria de prelucrare, industria uşoară, industria lemnului, industria grafică, gestiunea şi administrarea întreprinderilor, informatică, cercetării, bancar şi al asigurărilor, comerţ, serviciilor casnice sau publice, sănătate.

Notă: pentru detalii suplimentare vă rugăm să contactaţi Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă (www.omfm.ro)

Direcţia Europa Occidentală - Europa Centrală
MAE

Niciun comentariu: