luni, 6 februarie 2012

Dacă îţi iau tot ce ai, cu ce rămâi?

Aparent, toată lumea vrea bani! Chiar şi cei care nu recunosc asta printre priorităţile lor, tot după bani umblă toată ziua. Muncind, făcând tot felul de lucruri, ei încearcă să câştige mai mulţi bani. Să strângă bani.
Totuşi, aş spune că banul nu este cel mai căutat lucru printre oameni! Într-o logică puţin absurdă, aş putea afirma că toate lucrurile pentru care PLĂTIM bani sunt mai valoroase decât banii în sine! De vreme ce acceptăm să "schimbăm" banii pe anumite obiecte sau servicii, înseamnă că acele lucruri pe care le obţinem în cadrul "schimbului" beneficiază în ochii noştri de mai multă "valoare", sunt mai necesare în viaţa noastră decât BANII! Indiferent că ne dăm seama de asta sau nu, banul nu este decât un INSTRUMENT cu care ne ajutăm să trăim.
Unii se limitează să-şi cumpere cu bani strictul necesar pentru trai, alţii vor mai mult de atât, încearcă să cumpere cu bani TOT, chiar şi lucrurile care nu au un preţ "de raft"! Se spune că un om bogat ar fi spus odată că "dragostea e cel mai ieftin lucru de cumpărat cu bani" după care o femeie i-ar fi răspuns "dacă se poate cumpăra cu bani atunci nu e dragoste!". DA, există lucruri importante în viaţă pe care pur şi simplu e imposibil să le cumperi cu bani! Nu depinde de tine (cumpărător) sau de tine (vânzător) să negociaţi preţul. Pur şi simplu "marfa" nu există în comerţul vieţii! Am vorbit de dragoste? Să vorbim de dragoste! O poţi CUMPĂRA? Poţi pe naiba... Nu poţi să plăteşti adoraţia din privirile celuilalt, îmbrăţişarea strânsă care te face să-i simţi efectiv inima bătând puternic la pieptul tău, pentru tine! Poţi plăti sexul animalic, poţi folosi "partenerul" ca pe un instrument, plătindu-l ca să fie instrument, dar nu-l poţi plăti SĂ SIMTĂ CEVA! Asta face parte din Legile Vieţii şi nici tu, nici eu nu le putem schimba...
Să vedem mai departe... Poţi să plăteşti, să cumperi, PRIETENIA? Cu ce preţ îţi poţi achiziţiona un prieten? Hai, răspunde dacă ai curaj! DACĂ E DE VÂNZARE NU E PRIETENIE! E valabil acelaşi răspuns, ca şi la dragoste. Niciodată o mână n-o să vină să-ţi şteargă lacrima când viaţa doare pentru că ai plătit-o! Niciodată n-o să te sune EL (EA) să te întrebe "ce faci?" pentru că ai plătit pentru asta! Şi mai presus de toate astea, îţi garantez că la înmormântarea ta nimeni nu o să verse o lacrimă cumpărată!!! Mergem mai departe? Că mai sunt...
Eşti fericit(ă)? Cât eşti dispus să plăteşti ca să fii fericit(ă)? Ok, tu eşti dispus să plăteşti, ai şi bani, dar DE UNDE CUMPERI FERICIREA? Poate îmi spui şi mie că fac imediat un credit... Eşti sănătos? Vrei să fii? Plăteşti pentru asta? Atunci de ce atâţia oameni bogaţi mor de boli dintre cele mai diverse? În replică, nu te costă nimic să ai grijă de tine cât eşti sănătos, ca să rămâi sănătos... Ai copii? Ştiu ce o să spui, că poţi să-i cumperi. Dar nu poţi să cumperi emoţia de a fi mamă sau tată, de a AŞTEPTA copilul să se nască, de a-l concepe, de a-l privi în ochii lui micuţi şi a te vedea pe tine! Ceea ce vei avea cumpărând un copil va fi un surogat de împlinire părintească. O MINCIUNĂ! Trebuie să fii tată (mamă) adevărat(ă) ca să înţelegi asta!
Interesant... Tot ce-i RĂU poţi cumpăra, în timp ce tot ce-i BUN nu există în "comerţ". Pe duşmani îi poţi "anula" cu bani. Plăteşte-i şi ei nu mai xistă ca duşmani. Nu există viciu care să nu aibă un preţ fix, până şi moartea o poţi comanda la oră fixă pe o sumă fixă, dar viaţa nu ţi-o poţi prelungi nici cu un minut oricât ai plăti pentru asta!
Este o realitate frumoasă pentru cine o înţelege. Sunt lucruri, nu neapărat necesare, care pot fi cumpărate cu bani. Sunt lucruri cu adevărat necesare ce nu pot fi cumpărate cu bani! Noi ne "plimbăm" între cele două noţiuni ezitând şi uneori încurcându-le. Pentru a le înţelege cu adevărat trebuie să le trăieşti "pe viu"! Nu "merge" să le înveţi din cărţi...

Goana după bani e justificată. Eu am înţeles însă că cu cât aloci mai mult timp acestei alergări cu atât mai greu poţi să iei GRATIS din viaţă acele lucruri bune de care vorbeam. Paradaoxal, fugim toată viaţa ca să plătim pentru ceea ce nu putem avea cu bani, în timp ce fructele fericirii sunt lângă noi şi aşteaptă să fie culese! Nu sunt absurd, nu promovez ideea idioată de a renunţa la bani sau de a ignora importanţa câştigurilor băneşti. Spun doar... ai grijă ce îţi doreşti pentru că rişti să primeşti! Cu sau fără bani. Până la urmă, din tot ceea ce eşti tu azi, ca om, cât ai plătit, cumpărat şi cât ai "cules"? Câţi prieteni adevăraţi ai? Dacă azi ai pierde tot (material vorbind), câţi, cine ar mai sta lângă tine? Sau, altfel spus, dacă îţi iau eu tot ce ai, tu cu ce rămâi??? Cu ce ai cumpărat sau cu ce ai "cules"?

Eu nu am bani peste nevoile mele esenţiale. Mă rog, e adevărat că mi-am stabilit aceste nevoi şi în funcţie de posibilităţile reale de a mi le satisface. Ştiu însă că în viaţa mea am simţit din plin şi gustul celor cumpărate şi a celor culese gratuit. Şi credeţi-mă, tot ce am cumpărat CU BANI a fost AMAR şi tot ce am primit trăindu-mi viaţa din plin a fost nesperat de DULCE şi BUN! Deci, concluzia mea... dacă e de vânzare, nu e viaţă! Dacă o poţi cumpăra, nu e fericire! Dacă trăieşti fericit... cu cât ai vinde asta?
Eu vă doresc să aveţi bani... mulţi, doar cât vă doriţi. Eu am suficienţi chiar şi când nu am deloc... :) S-auzim de bine!

Cornel SABOU

Niciun comentariu: