Diversiunile din cazul Dan Pârcălab

Cazul Dan Pârcălab intră într-o nouă fază... Procurorii DIICOT au finalizat dosarul "Trustul Gazeta" terminând rechizitoriului şi de trimiţând inculpaţii în judecată. Odată intrat pe rolul instanţei, dosarul Gazeta devine public, putând fi consultat de orice parte interesată. Vom vedea atunci care sunt exact declaraţiile care s-au dat împotriva lui Dan, cine sunt denunţătorii săi şi mă tem că... vom avea mari surprize! Dar să nu anticipăm... Campania de presă dusă în favoarea lui Dan Pârcălab s-a soldat cu un semi-eşec. Dan a rămas după gratii, la fel Liviu Man, Grama şi ceilalţi. Pe de altă parte însă, procurorii s-au grăbit să termine dosarul pentru a scăpa cât mai repede de această "castană friptă". Asta e bine pentru că, teoretic, Dan are acum ocazia de a demonstra că este nevinovat, iar dacă instanţa este dreaptă îl va elibera. Mai întâi, trebuie să recunosc că - pentru mine - vestea arestării lui Dan nu a fost chiar atât de şocantă. Eu primisem informaţii în legătură cu posibilitatea aceasta încă de anul trecut şi chiar i le-am comunicat lui Dan. Crezusem aceste informaţii pentru că eram (şi sunt încă!) perfect conştient de modul în care lucrează justiţia română. Personal, nu cred în infailibilitatea justiţiei române, în expresia-standard că aceasta va scoate - până la urmă - adevărul la iveală! Şi spun asta nu doar pentru că am câştigat (alături de Dan) la CEDO împotriva statului român ci şi pentru că am constatat că statul Român nu a mers mai departe pentru stabilirea dreptăţii nici măcar după acest proces de la CEDO! Ar fi trebuit să încerce recuperarea banilor plătiţi de guvern mie şi lui Dan de la magistraţii vinovaţi de emiterea unei sentinţe ilegale, dar n-a făcut-o... Ciudat, dar în primele zile de la arestarea lui Dan Pârcălab reacţiile publice ale puterii locale (sau ale presei) au fost extrem de sărace! Primul material consistent pe acest subiect l-a dat „Glasul MM” de vineri, 5 ianuarie. Sunt nominalizaţi reclamanţii Florin Marinca, Mircea Dolha şi George Pop, iar Dorin Ştef scrie un editorial pe această temă. Tot atunci a publicat şi „Detectivul de Presă” o mică ştire. Sâmbătă, 6 ianuarie, Glasul repetă ştirea fără să aducă însă nici o informaţie nouă! Luni, 8 ianuarie, Marian Ilea publică în Glasul un editorial amplu intitulat „Jurnaliştii între puşcării şi psihiatrii”. Trecuseră deja cinci zile de la arestarea lui Dan şi putem spune că în afară de aceste două editoriale plus încă 2-3 ştiri nu se publicase nimic în presa scrisă locală! Nici o reacţie publică din partea partidelor, a oamenilor politici sau a breslei. De ce oare? Cum se poate explica tăcerea misterioasă din timpul acelor cinci zile? În tot acest timp, noua televiziune „Orizont TV” insista pe subiectul Dan Pârcălab deoarece aducea „aerul” de care avea nevoie televiziunea: audienţă! Bogdan Eduard îl invitase pe Florin Marinca, unul din reclamanţi, pe Ilea şi patru persoane din redacţia „Gazetei de MM”. AXA TV se mulţumea doar să dea nişte mici comunicate la „Ştiri”... Vine ziua de marţi, 9 ianuarie... şi se înregistrează o altă ciudăţenie. Glasul şi Detectivul publică (fiecare) o LISTĂ cuprinzând mijloacele de informare în masă care cer eliberarea lui Dan Pârcălab, clamând în acelaşi timp faptul că toată mass-media locală sprijină acest demers. În listă sunt trecute însă doar ziarele (posturile) care aparţineau de Trustul AGH (AXA TV, Glasul, Hora), Orizont TV (care făcea zilnic emisiuni pe această temă), Gazeta MM (evident, nu putea lipsi), Detectivul (care revenea brusc, după ce timp de cinci zile nu publicase nimic!), Cinemar (însă doar cu o singură semnătură, Ananei Gagniuc) şi un „ziar” electronic (eMaramureş.ro). Sunt lăsate pe dinafară cotidienele „Graiul Maramureşului”, „Informaţia Zilei”, săptămânalele „Viaţa Maramureşului”, „Jurnalul de Vineri”, „Maramureş Jurnal”, „eStrada”, televiziunile TL + şi Alpha TV plus toate posturile de radio! Iată, aşadar, că erau mai multe mijloace de informare în masă locale care nu apăreau în lista Glasului şi a Detectivului decât cele care apăreau!!! Cum se explică asta? Au dorit oare cei de la AGH să monopolizeze campania pro-Dan? Şi dacă da, de ce? De ce au exclus de la campanie atât de multe ziare, televiziuni şi radiouri din presa locală? Dacă tot au conceput un comunicat şi au deschis o listă, de ce nu au sondat toată presa locală şi s-au limitat doar la circuitul lor închis? Oricum, spiritul general în toată presa noastră era în favoarea eliberării lui Dan, aşadar ce rost mai avea „boicotul” acesta? Interesant, nu? Să nu uităm că „cealaltă” parte a presei locale, deşi s-a simţit marginalizată şi exclusă de la „favoarea” de a apărea pe „listă” a trimis – în zilele următoare – comunicate de sprijin pentru Dan Pârcălab. Marţi, însă, mai apare ceva... Apare primul număr pe anul acesta al ziarului nostru, Viaţa Maramureşului”. Cu 13 pagini dedicate subiectului arestării lui Dan Pârcălab. Cu peste 20 de declaraţii oferite pe această temă de personalităţi ale vieţii locale. Cu detalii, opinii, atitudini, speculaţii etc... A fost, poate, momentul care a descătuşat voinţele, care a „rupt” tăcerea suspectă din jurul arestării lui Dan. Oamenii politici au început să apară la rampă şi să iasă cu declaraţii pe posturile TV şi – în zilele următoare – în alte ziare. Era oarecum cam penibil, deoarece trecuse deja o săptămână de la consumarea evenimentului (arestarea), iar aceştia apăreau pentru prima dată cu păreri personale şi publice în legătură cu Dan... Tendinţa a fost însă tot de... reţinere. Subiectul era, mai departe, superficial tratat, menţionat pe coloane de ziar sau în colţuri, sub ştirile zilei... Nu căpăta greutatea pe care, cred eu, o merita atât datorită ineditului său cât şi faptului că se referea la viaţa mass-media locală. Societatea era avidă de informaţii, iar presa locală era zgârcită să le ofere. De ce oare? S-a constituit, vezi Doamne, un fel de „Comitet” pentru înfiinţarea unei sociaţii a presei locale... Mă întreb, ce valoare poate avea o astfel de asociaţie dacă nu cuprinde toate mijloacele de informare în masă din judeţ? Din nou observăm, printre membrii „Comitetului”, personaje selectate doar din grupul care gravitează în jurul Trustului AGH: Ilea, Florescu (??? Ce funcţie mai are şi Florescu acum?), Roşiianu, Liviu Bala... Se organizează un miting de protest pe raza municipiului Baia Mare. Participă 60-70 de ziarişti (de la fotografi până la directori) şi încă vreo 50 de persoane. În tăcere... nu se scandează nimic, nu se protestează decât printr-un (nou) comunicat. Remis prefectei Bondi... Am încercat şi eu să demarez câteva acţiuni pentru sprijinirea lui Dan Pârcălab. Mă gândisem, iniţial, să organizăm o dezbatere publică la care să invităm publicul larg, oamenii simplii, politici şi de afaceri. Mi-am „pus ochii” pe sala mare de Consiliu din incinta Prefecturii. Era un loc perfect pentru o astfel de dezbatere. Mă gândeam că dacă se poate ca marea clădire a „Casei Poporului” din Bucureşti să fie închiriată pentru nunţi şi botezuri s-ar putea organiza o dezbatere publică civilizată şi în această sală din Prefectură. Am vorbit cu preşedintele CJ, Marinel Kovacs şi mi-a spus că el n-are nimic împotrivă. Am vorbit şi cu doamna prefect, Gyongiyke Bondi, şi mi-a spus să las o cerere scrisă urmând să mi se răspundă operativ, în maxim o oră de la depunerea ei. Am vorbit cu Ilea şi l-am întrebat dacă vrea să participe. A părut entuziasmat şi m-a rugat chiar să fac cererea în numele tuturor ziarelor care îşi exprimaseră susţinerea faţă de Dan. Am depus cererea vineri, 12 ianuarie, iar dezbaterea era programată pentru marţi, imediat după mitingul presei. Vreau să vă spun că răspunsul de la doamna prefect nu l-am primit nici măcar azi, la aproape 2 săptămâni de la data depunerii cererii! Oare de ce? Ce planuri am stricat eu prin încercarea de a organiza o asemenea dezbatere? Mai departe... I-am propus lui Ilea o modalitate de protest asemănătoare momentului „Piaţa Universităţii 1990”. Urma să instalăm un cort, undeva în centrul oraşului (fără să împiedicăm cu nimic circulaţia sau ordinea publică) să-l înconjurăm de pancarde (bannere). Locul urma să fie vizitat de toţi cetăţenii care dorea să se exprime în cazul Dan Pârcălab. Din nou Ilea a părut entuziasmat, dar totul a rămas la nivel de plan... În zilele următoare l-am abordat din nou pe editorialistul Glasului şi mi-a răspuns ceva de genul „da, dar mai încolo...”. Poate, după ce moare Dan de foame! La peste trei săptămâni de la arestarea lui Dan încerc câteva concluzii „îndrăzneţe”. Cineva încearcă să ţină sub control reacţiile publice pro-Dan! Controlul vine de undeva din zona Trustului AGH, de la Corin Cherecheş, consilierul PD care încearcă să controleze cam tot ce mişcă prin zonă. Apropo... De ce Partidul Democrat e singurul partid din Maramureş care nu a exprimat un punct oficial de vedere în legătură cu arestarea lui Dan? În prezent, cei care se autonumesc „lideri” de campanie pro-Dan sunt Glasul şi Detectivul, adică Alianţa D.A. Glasul vine pe filiera PD (Corin Cherecheş), iar Detectivul pe cea a PNL (Călin Petruşca). „Campania” însă este una găunoasă, limitată, fără efect, palidă, superficială! Citiţi ziarele şi vă convingeţi... Singurii ieşiţi din „schemă” suntem noi, „Viaţa Maramureşului”, ziar care a alocat zeci de pagini acestui subiect. Nu întâmplător, singurele demersuri în favoarea lui Dan care au fost refuzate sunt cele propuse de mine, adică de „Viaţa MM”! Spune asta ceva? Analizaţi puţin informaţiile de la punctele precedente cu „oferta” care s-a făcut Gazetei de MM: Marian Ilea s-a oferit să fie redactor şef la Gazeta, chipurile pentru a ajuta ziarul să nu „moară”! De aici, nu mai este decât un pas pentru ca omnipotentul Corin Cherecheş să cumpere de la Dan tot ziarul! Interesantă „afacere”, nu? La Cluj, se pare că ziarele „Bună Ziua Ardeal” şi „Gazeta de Cluj” au murit definitiv... „Gazeta de MM” continuă să apară, dar după un timp datoriile se vor acumula şi ziarul va trece printr-o criză financiară. Cum va fi rezolvată aceasta? Cine va fi „Salvatorul”?

Pentru Marian Ilea şi Glasul: Care e adevărul în privinţa celor 10.000 de semnături pe care pretindeţi că le-aţi strâns în favoarea lui Dan? Aţi minţit „poporul” cu televizorul? De ce nu arătaţi public cele 10.000 de semnături? Eu cred că o sută-două de semnături reale sunt mult mai valoroase pentru Dan decât zece mii de semnături false! Greşesc? Oricum, în mod real putem spune că maramureşenii s-au pronunţat masiv în favoarea lui Dan şi numai prin faptul că mai multe partide politice au vorbit în sensul acesta. Ori, partidele politice reprezintă opinia a zeci de mii de cetăţeni. Una este însă, fraţilor, să spui că „zeci de mii de maramureşeni sunt alături de Dan” (afirmaţie reală) şi alta e să afirmi că „s-au strâns 10.000 de semnături pentru eliberarea lui Dan” (afirmaţie falsă!!!). De ce sabotaţi eliberarea lui Dan Pârcălab prin aruncarea pe piaţă a unor afirmaţii false???

Cineva se ocupă cu lansarea a tot felul de zvonistici despre „misterele” care s-ar ascunde în spatele arestării lui Dan. Pentru a fi extrem de clari, precizăm că toate informaţiile pe care noi („Viaţa MM”) le-am publicat s-au dovedit adevărate. Am fost primii care am scris (în noiembrie!) că primarul din Boiu Mare şi consilierul George Pop au dat declaraţii despre Dan. S-a confirmat că e adevărat. Au apărut apoi alte zvonuri... Că Vasile Vlaşin l-ar fi „lucrat” pe Dan... Vlaşin a negat vehement! Că Mircea Dolha ar fi fost „liderul” revoltei anti-Dan... Dolha a negat vehement acest lucru! De ce naiba nu publicaţi adevărul, voi cei care – prin avocat – aţi avut acces la dosar? Doar trebuie să ştiţi exact cine sunt reclamanţii, ce naiba, ne credeţi pe toţi proşti? Lansaţi pe mai departe zvonuri deşi aveţi informaţia la „prima mână”... Pe cine vreţi voi să apăraţi? De fapt, pe cine reprezentaţi voi? Şi ce scop aveţi?
Dan Pârcălab vorbeşte de 9 persoane care l-ar fi reclamat... Care sunt acestea? Eu am intervievat mai mulţi, dar majoritatea susţin că au dat simple declaraţii. Dacă nu mă înşel, din toate numele vehiculate prin presă, doar două persoane au recunoscut deschis că s-au constituit parte civilă în acest dosar, Florin Marinca şi Alexandru Bondrea. Restul de 7 care sunt? Se-aude, domnule avocat Ţăgârlaş? Sau nu-ţi dă voie deputatul Hoban să vorbeşti?
În fine, ultima diversiune lansată e cea care spune că „susţinem eliberarea lui Dan Pârcălab”, dar în ceea ce priveşte soarta celorlalţi jurnalişti arestaţi la Cluj (Liviu Man, Grama etc...) „nu ne interesează, nu ne priveşte” ba chiar „îşi merită soarta, acolo e altceva”! Cum naiba vine asta? Pe de o parte zicem că susţinem un principiu, cel al prezumţiei de nevinovăţie, reclamăm abuzul statului în relaţia cu presa cerând eliberarea lui Dan Pârcălab, dar pe de altă parte spunem că acelaşi principiu nu trebuie aplicat altor jurnalişti pentru că (nu-i aşa?) „ştim noi că la Cluj e altceva”! În această chestiune, Dan a dat o lecţie tuturor declarând răspicat în instanţă că nu se dezice de relaţia pe care a avut-o cu Liviu Man, Grama şi ceilalţi! Culmea însă, vine jurnalistul băimărean (gen Bogdan Eduard, Marian Ilea etc) şi zice că „Clujul nu ne interesează”. Păi, nu vă miraţi atunci că pe plan naţional nimeni nu vă bagă în seamă! Şi bucureştenii pot zice „nu ne interesează Baia Mare”, nu? Tare frică mi-e de faptul că, în realitate, această campanie „coordonată” de Marian Ilea îi aduce lui Dan mai multe deservicii decât servicii (exact cum declara şi consilierul Mircea Dolha!).
Cam astea ar fi doar câteva concluzii, la ora asta...

Cornel SABOU

(articol apărut în numărul 124 al ziarului săptămânal "Viaţa MM" de marţi, 23 ianuarie 2007)