Având în vedere recenta semnare a Acordului ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) şi lansarea procesului de ratificare de către părţile semnatare (printre care şi Uniunea Europeană), AccessNow.org, EDRi şi TACD au realizat o broşură ("De ce este ACTA un acord controversal?") adresată decidenţilor politici europeni şi menită să le ofere acestora informaţii succinte despre problemele acestui Acord şi despre motivele care sta la baza opoziţiei largi faţă de adoptarea sa.
În broşură se subliniază faptul că modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică. Dacă va fi ratificat, ACTA va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.
În acest context, autorii broşurii îi încurajează pe decidenţii politici europeni să ia în considerare implicaţiile ACTA atât la nivel naţional, în cadrul procesului de ratificare a acordului, cât şi înainte de exprimarea votului final asupra Acordului la nivelul Uniunii Europene. Totodată, în absenţa unor garanţii şi clarificări suficiente din partea Comisiei Europene şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, i se solicită Parlamentului European să voteze “împotriva” ACTA în cadrul viitoarei proceduri de ratificare.
De ce este ACTA un acord controversat?
Şi de ce ar trebui să le pese membrilor Parlamentului European? Document realizat de catre AccessNow.org in colaborare cu EDRi si TACD. Traducere in limba română de Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI.
Ce este ACTA?
ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul, negociat de către un număr redus de ţări, în coordonare cu anumite segmente ale industriei, este controversat atât din punct de vedere al
procesului de elaborare, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul său. Scopul acestei broşuri este de a prezenta succint problemele acestui Acord, precum şi motivele care stau la baza opoziţiei largi faţă de această propunere. Modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică. Dacă va fi ratificat, Acordul va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării. Diverse state membre ale Uniunii Europene încep în această perioadă procesul de ratificare a ACTA, multe dintre ele subestimând însă semnificaţia acestei propuneri. Autorii prezentei broşuri îi încurajează pe decidenţii politici europeni să ia în considerare implicaţiile ACTA atât la nivel naţional, în cadrul procesului de ratificare, cât şi înainte de exprimarea votului final asupra ACTA la nivelul Uniunii Europene. În absenţa unor garanţii şi clarificări suficiente din partea Comisiei Europene şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, solicităm Parlamentului European să voteze “împotriva” ACTA în cadrul viitoarei proceduri de ratificare.
Absenţa credibilităţii democratice
• ACTA a fost elaborat în afara forumurilor multilaterale existente, cum ar fi Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală (OMPI) şi Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), organizaţii care au la bază principiile democraţiei şi deschiderii şi care oferă garanţii procedurale clare.
• ACTA a fost negociat în spatele uşilor închise, excluzând majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare și fără transparent democratică la nivelul ONU, UE sau la nivel național.
• ACTA îşi propune să creeze o nouă instituţie, “Comisia ACTA”, fără să definească însă obligaţiile sau garanţiile necesare pentru ca acest organism să funcţioneze într-o manieră deschisă, transparentă şi inclusivă, care să permită exercitarea unui control public asupra acţiunilor sale.
• Comisia ACTA, ca organism neales, ci numit, va fi responsabilă pentru implementarea şi interpretarea Acordului şi va putea propune amendamente la Acord, după adoptarea acestuia, fără să existe însă un mecanism prin care să poată fi trasă la răspundere pentru deciziile sale
• Până în momentul de faţă, niciuna dintre părţile care au negociat ACTA nu a oferit acces public la documentele care au stat la baza negocierilor, deşi aceste documente sunt necesare pentru interpretarea multor elemente neclare din textul Acordului.
• Comisia Europeană nu a realizat niciun studiu de impact cu privire strict la ACTA, ci a reutilizat studii realizate pentru Directivele privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (I şi II). Nu a fost realizat niciun studiu cu privire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale, în special în legătură cu state terţe, care adesea nu oferă garanţii referitoare la protecţia vieţii private, libertății de exprimare şi statul de drept, similare celor din UE.
Ameninţări la adresa libertăţii de exprimare şi accesului la cultură
• Interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viaţa privată şi alte drepturi fundamentale.
• ACTA va lăsa reglementarea libertăţii de exprimare în mâinile companiilor private, întrucât impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internet, care nu sunt
însă în măsură să reglementeze formele de exprimare în mediul online.
• ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, întrucât sporeşte sancţiunile şi riscurile de natură penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deţinători de drepturi de autor sunt dificil sau
imposibil de identificat sau localizat (aşa numitele opere orfane).
• Prevederile din versiunea finală a Acordului, al căror înţeles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi şi riscă să fie interpretate în moduri care ar putea permite incriminarea unui număr mare de cetăţeni, pentru delicte triviale.
Pericole pentru viaţa privată
• ACTA îi forţează pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilordrepturilor de proprietate intelectuală datele personale ale presupuşilor făptuitori. Întrucât unii avocaţi şi presupuşi deţinători de drepturi de autor din Europa folosesc deja tactici coercitive pentru a profita de utilizatorii nevinovaţi, impunându-le plata unor sume mari de bani ca ”despăgubiri” pentru soluţionarea disputelor și în vederea evitării unor acţiuni în instanţă, UE ar trebui să încerce să interzică această politică, nu să o exporte.
• Extinderea răspunderii intermediarilor îi va determina pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupuşilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scară largă a comunicaţiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permiţând astfel încălcarea gravă a vieţii private a utilizatorilor. Obstacole în calea inovării
• ACTA poate avea un efect negativ asupra inovării. Având în vedere faptul că inovarea, spre exemplu dezvoltarea de software, apare adesea in “zone gri” din punct de vedere juridic, ACTA va avea efectul de a inhiba noi iniţiative în domeniul digital şi în alte domenii industriale, potenţialii inovatori temându-se de sancţiunile financiare şi măsurile penale care ar putea fi aplicate în cazul unor încălcări neintenţionate ale drepturilor de proprietate intelectuală.
• Aplicarea unor amenzi mai drastice poate genera constrângeri pentru noii antreprenori, care nu îşi pot permite costurile unor proceduri de soluţionare a litigiilor.
• ACTA poate încuraja un comportament anti-concurenţial. Întrucât intermediarilor Internet le sunt impuse responsabilităţi de supraveghere, companiile Internet mai mici nu vor avea capacitatea de a implementa aceste
cerinţe de supraveghere, iar acest lucru va reprezenta un avantaj semnificativ pentru concurenţii mai mari. Efecte negative asupra comerţului
• Chiar dacă UE va considera că ACTA este un tratat obligatoriu din punct de vedere legal , Statele Unite ale Americii au specificat deja că, din punctul lor de vedere, ACTA reprezintă o “înţelegere” care nu are forţă juridică. Această interpretare poate genera confuzii cu privire la statutul juridic al ACTA, oferind în acelaşi timp mai multă flexibilitate SUA şi, implicit, un avantaj concurenţial faţă de UE.
• Prevederile ACTA care afectează viața privată şi libertatea de exprimare vor fi mult mai periculoase în ţările în care nu există legislaţie privind drepturile fundamentale.
• ACTA poate crea bariere în calea comerţului internaţional. China deja demonstrează cum acordurile informale şi lipsite de bază legală cu furnizorii de Internet pot fi folosite cu uşurinţă ca bariere netarifare în calea comerţului. Absenţa siguranței juridice
• Formulările folosite în ACTA sunt vagi, iar acest lucru creează dificultăţi în ceea ce priveşte interpretarea juridică a unor termeni esenţiali
• Întrucât introduce standarde de implementare mai ridicate decât cele existente în prezent (de exemplu în Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală – TRIPS) şi conţine doar menţiuni vagi şi inaplicabile cu privire la garanţii, ACTA este un document care nu se aliniază la standardele
legale internaţionale în vigoare.
• ACTA nu respectă standardele europene privind protecţia şi promovarea universalităţii, integrităţii şi deschiderii Internetului, aşa cum acestea au fost afirmate de către Consiliul Europei, potrivit căruia “statele au responsabilitatea de a se asigura, în conformitate cu standardele recunoscute în normele de drept internaţional privitoare la drepturile omului şi cu principiile dreptului internaţional, că acţiunile lor nu au un impact transfrontalier negativ asupra accesului la Internet şi utilizării Internetului.
Concluzie
ACTA riscă să aibă implicaţii grave generate de faptul că nu reuşeşte să stabilească un echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi apărarea drepturilor fundamentale ale societăţii, ca întreg, cum ar fi libertatea de exprimare, liberul acces la informaţie şi cultură şi viaţa privată. Parlamentul European a subliniat deja, în cadrul unui studiu asupra Acordului, aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natură juridică, menţionând că este “dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le oferă cetăţenilor UE în plus faţă de cadrul internaţional existent.” În studiu se arată că “acceptarea necondiţionată a Acordului ar reprezenta un răspuns inadecvat din partea Parlamentului European, având în vedere problemele care au fost identificate în legătură cu versiunea actuală a ACTA”.
Îi încurajăm pe decidenţii politici europeni să ia în considerare in mod exhaustiv implicaţiile ACTA. În absenţa unor clarificări şi garanţii satisfăcătoare din partea Comisiei Europene şi Curţii Europene de Justiţie, solicităm Parlamentului European să voteze “împotriva” ACTA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu