Mistere Dacice

foto dreapta: piramidele de la Sona

scris de Alina Andrei şi Camelia Onciu

Piramidele de la Sona

Se duc la câmp la fel ca în fiecare dimineaţă. Au pamântul pe malul Oltului, chiar lângă Guruieţi. L-au moştenit de la bunicul, iar bătrânul de la părinţi. Sunt norocoşi. Toţi sătenii ştiu că pământul este mai mănos acolo. Unii spun că Guruieţii din Sona sunt morminte dacice ale unor mari conducători. Vânătorii se jură că este ceva neciudat în ele. Vulpile dispar cu totul în piramidele uriaşe de pământ.

Satul Frumoasa

Satul se află în apropierea oraşului Făgăraş, pe malul Oltului. Primele case au fost clădite de saşi, în anul 1313. Gospodăreşte au muncit pământul, au crescut animalele şi şi-au înălţat o biserică mică şi "frumoasă". De când se ştie, movilele uriaşe de pământ de la marginea satului au fost numite guruieţi. Nu se mai ştie de ce. Oricum saşilor nu le-au purtat noroc.

Saşii au plecat din Sona

Nea Goe Aurel, unul dintre bătrânii satului, ştie cum au plecat saşii din Sona. "Peste Olt era o pădure mare de stejar, bogată în ghindă, numai bună pentru îngrăşarea porcilor. Saşii îşi duceau acolo animalele, dar românii le furau. S-au săturat de atâta tâlhărie şi au plecat cu toţi spre alte meleaguri. Din câte ştiu eu s-au stabilit prin Târnava Mică, lângă Blaj, şi i-au spus tot satul Sona", spune Nea Aurel. Are 83 de ani, s-a născut în sat. Toţi strămoşii lui se trăgeau tot de aici.

Case în paragină

Acum satul e locuit de români. Sunt 300 de case şi două biserici, una ortodoxă şi una greco-catolică. Localitatea e îmbătrânită. Multe case sunt în paragină, cu porţile într-o rână şi cu iarba pe acoperiş. Lângă guruieţi sunt nişte grajduri lăsate în paragină şi un câmp plin cu flori şi fragi. Puţinii tineri care au mai rămas în sat nu se duc noatea pe acolo. Nu se ştie niciodată ce se poate întâmpla.

Tunele secrete

Achim Boieru, alt bătrân al satului, e convins că piramidele de pământ au legătură cu sanctuarele dacice de la Sarmisegetusa şi cu cetatea Râşnovului. "Sigur nu se ştie nimic. Istoricii nu şi-au băgat nasul în ele să le cerceteze. Am auzit că sunt legate prin tunele subterane care duc la cetatea Râşnovului şi cu sanctuarele dacice", spune acesta. Sătenii din Sona nu sunt perocupaţi de fenomenele paranormale. Preferă să creadă în legendele din bătrâni. Mulţi sunt convinşi că în guruieţi sunt ascunse comori de pe vremea dacilor. Alţii ar băga mâna în foc că turcii au ridicat movilele ca să îşi ascundă armele.

Triunghiul dacilor

Cercetătorii au dovedit că sanctuarele dacice sunt poziţionate în vârfurile unor triunghiuri dreptunghice.
Filosofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarelor de la Sarmisegetusa şi Racoş. Dar şi în triunghiurile de aur pe care le formează construcţiile răspândite pe teritoriul Daciei. Strămoşii noştrii şi-au construit ţara topografic şi geometric proiectând pe pământ cerul înstelat. Au construit cu ziduri de piatră bine prelucrate cetăţi pe vârfuri greu accesibile în munţi. S-au spus că aceste ziduri erau cetăţi de apărare. Dar cisternele cu apă, hambarele cu grâne, sanctuarele şi locuinţele sunt dincolo de aceste ziduri. Dacii aveau cunoştiinţe solide de astronomie. Dacă unim aceste vârfuri de munţi, obţinem triunghiuri dreptunghice, aşezate după un altgorim cosmic.

Marea linie topografică

Unind punctul unde se află cele 9 piramide de la Sona cu punctul sanctuarului de la Racoş şi vârful Omul obţinem un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 şi 60 de grade. Pe linia Sona-Omul se află templul dacic de la Sânca Veche, adăpostit într-o peşteră. Un alt triunghi, mai mare are în vârfuri templul de la Racoş, Vârful Omul şi cetatea dacică de la Sarmizegetusa. La Racoş se află un mare complex ritualic al dacilor. Linia ce uneşte Cetatea Sarmizegetusa cu Vârful Omul este denumită marea linie topografică a dacilor.

Fenomene stranii în zona Buşteni-Sinaia

Traian Trunfin, muzeograful de la Muzeul "Cezar Petrescu’ din Buşteni, a cercetat fenomenele zonei Buşteni-Sinaia. În anii 1993-1994, numeroase familii din Buşteni acuzau stări de agitaţie care le afectau sănătatea. Manifestările aveau loc numai în timpul nopţii. Ulterior s-au produs o serie de cutremure, care nu aveau epicentrul în Vrancea sau Bucegi. N-au fost victime, doar uşoare pagube. Unii locuitori din Buşteni s-au plâns că nu mai pot atinge cu mâna obiectele metalice pentru că se curentau.

Semnale radio subterane

În anul 1995 numărul de cutremure a sporit. Înainte de producerea unui seism, se auzea un tunet înfundat. Dupa 4 ani, specialiştii de la Centrul de Fizică a Pământului au început să privească manifestările cu îngrijorare. Dar, până la urmă, toate au încetat. S-a născut ipoteza existenţei în Bucegi a unor uriaşe coridoane subterane, unde ar avea loc experienţe. Punctul fiebinte ar fi zona crucii de pe Caraiman. După cutremure, s-au semnalat şi semnale radio. Se pare că provenienţa lor este subterană. Specialiştii de la Staţia Seismică de la Cheia n-au putut lămurii lucrurile.

Soarele răsare mai întâi pe Omul

Vârful Omu ( 2.505 m ) este cel mai înalt din Bucegi. E unul dintre vârfurile carpatice de peste 2.000 de metri care se luminează dimineaţa. Iarna, după ninsorile puternice, din blocul Institutului Geologic al României din Bucureşti, poate fi văzut Masivul Bucegi. De la 150 km, apare cu detalii incredibile, până la nivel de pâlcuri de pădure şi poiene. Nicolaie Densuşianu susţine că muntele sfânt al dacilor era în Bucegi. Istoricul A. Bucurescu cunsideră că Sfinxul din Bucegi se află pe locul unde a fost ucis Orfeu, Kog-a-Ion însemnând capul Magnificului.

Sarmizegetusa, locul fenomenelor inexplicabile

Sarmi Seget Usa, adica "Eu mă grăbesc să curg" (în sanscrită) este vechea capitalî a Daciei. Este situată în Munţii Orăştiei din Grupa Retezat-Godeanu. Se spune că această zonă, unde apar lumini ciudate în miez de noapte, este numită "zona crepusculară a Europei". În 1991, şapte specialişti au făcut cercetări la faţa locului. Au consemnat apariţia unei "explozii luminoase" care parea că iese chiar din munte. Întorsi la Bucuresti, au constatat că aparatele nu au reţinut nici o imagine. În august 1991, în aceiaşi zonă, un avion IL-14 s-a pulverizat din senin.

Raza din stâncă

În iulie 1994, nişte turişti care-şi aşezaseră cortul la Sarmizegetusa au relatat că au văzut nenumarate raze, de diferite culori, ţâşnind din spatele unui perete stâncos. Razele se învârteau ca spiţele unei roţi. Întreaga vale a fost cuprinsă de un vuiet timp de jumătate de oră. Două luni mai târziu, în acelaşi loc, alţi turişti au fost înfăşuraţi într-o perdea de raze colorate.

Cuiul dacic

În sanctuarul dacic de la Racos s-au găsit cuie dacice de fier care nu ruginesc. Testate cu raze X, s-a descoperit că, într-adevăr, cuiele au 2000 de ani. În componenţa lor intră fier pur ( 99,97 % ), magnetită, oxid de fier şi alumino-silicaţi. Cuiul nu rugineşte. În lume mai sunt două exemple de astfel de fier inoxidabil: stâlpul de fier de la Delhi şi discul din Mongolia, cercetate de NASA. S-au mai găsit şi nişte calupuri de fier dacic de peste 40 de kg. La acea vreme, romanii nu puteau să topească în cuptoarele lor bucăţi mai mari de 25 kg.

Templul ursitelor

Un vechi lăcaş de cult se află la Sânca Veche, în cotul format de Munţii Făgăraş şi Perişani, la 45 de km de Brasov şi 22 de Făgăraş. Mulţi au auzit de Templul Ursitelor unde se întâmplă fenomene paranormale. Vin oameni din toată ţara să se reculeagă şi să îşi pună o dorinţă. La începutul secolului au fost descoperite cristale în templu. S-au presupus că erau folosite de preoţii daci. Grota nu este mare, dar impresionează. Turnul interior, pe unde intră lumina zilei, este înalt de 10 metri.pe perete apar simbolurile celor două principii cosmogonice, Yin si Yang, împreună cu steaua lui David. Cei care au cercetat templul s-au întrebat dacă faţa cu trăsături ferme, sculptată în templu, este al lui Christ, Zamolxis sau a unei zeităţi. Parapsihologii cred că locul are puteri supranaturale. Cei care au vizitat lăcaşul au vise premotorii. Vechiul templu datează din epoca precreştină. De altfel, în apropierea grotei a existat o mică aşezare dacică. În secolul al XVIII-lea, în grotă era o biserică ortodoxă. A rezistat numai până în anul 1761, însă şi acum, din când în când, se ţin slujbe.

Sanctuarul de la Racoş

Pe Tipia Ormenişului, în apropiere de Racoş se află o tabără arheologică. Aşezările dacilor sunt de 200 sau 300 de ani mai vechi decât cele din munţii Orăştiei. În secolele V-VI î.e.n. aici exista un regat dacic puternic, bine clădit şi apărat. Cel care conduce săpăturile arheologice este arheologul braşovean Florea Costea. "Tipia Ormenişului era considerat un loc sacru. Cetatea nu era mare, dar a avut rol important de apărare. Capii militari n-au vrut să se unească cu celelalte regate, care se aflau sub conducerea lui Burebista. Acesta a cucerit cetatea şi apoi a incendiat-o", spune arheologul. S-au descoperit sancutare circulare. Aici aduceau ofrande de carne zeilor. Hălcile erau atârnate în piroane de fier, în formă de cap de lebădă. Erau închinate zeităţii supreme, lui Zamolxis. Sanctuarele au fost distruse de romani. Fragmentele de ceramică, piroanele, fibulele şi obiectele de fier găsite au fost expuse la Muzeul de Istorie Casa Sfâtului.

Piramidele din Egipt şi Carpaţii

Muntele Toaca este o piramidă cu baza pătrată, formă de extremă rartitate în natură. Latura are lungimea dublă faţă de piramida lui Keops. Unghiul pantei vestice are aceiaşi mărime cu unghiurile piramidei. La Cucuteni, cultură aflată în apropiere, s-a descoperit, incizat în ceramica eneolitică, un motiv unic reprezentând proiecţia în plan a unei piramide cu baza pătrată. Diagonalele şi apotemele sunt trasate cu mare precizie. Unghiul dintre Carpaţii Meridionali şi cei Orientali este de 52 de grade. 51 de grade 50 minute este unghiul dintre feţele piramidei Khufu (Keops) şi baza acestia. Vasile Pârvan susţine teoria Ceahlăului ca munte sfânt al dacilor. Muntele retezat este un monolit de proportii gigantice cu înfăţişarea unui trunchi de piramidă.