Premierul Emil Boc vorbeşte despre munca la negru

Joi, 2 iunie 2011, Premierul Emil Boc a susținut, la Ministerul Muncii, o conferință de presă cu privire la rezultatele combaterii muncii la negru

Emil Boc:
Bună ziua tuturor. Bine v-am găsit la această conferinţă de presă. Ea se doreşte a fi o sinteză a controalelor efectuate pe noua legislaţie a muncii, în vederea combaterii muncii la negru. Aşa cum ştiţi, Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru un nou Cod al Muncii, un Cod al Muncii care şi-a propus să aducă românilor mai multe locuri de muncă, să combată munca la negru şi să flexibilizeze relaţiile de muncă. De asemenea, în calitate de ministru interimar al Muncii, am dispus ca în perioada 1 mai - 1 iunie 2011 să se realizeze controale mixte - Inspecţia Muncii, Poliţie, Jandarmerie, Garda Financiară - pentru combaterea muncii la negru. Pot să vă spun că, în acest interval de timp despre care am vorbit, s-au derulat 11.128 de controale şi au fost aplicate amenzi în valoare de 14,142 milioane de lei doar pentru muncă fără forme legale.
Acum, în ceea ce priveşte rezultatele concrete ale legislaţiei muncii nou-adoptate, combinată cu activitatea instituţiilor statului de combatere a muncii la negru - astăzi sunt în măsură să vă prezint o situaţie centralizată pe o şi ceea ce putem constata este următorul lucru: că în intervalul 1 mai 2011 - 1 iunie 2011, s-au înregistrat în România 353.339 de noi contracte de muncă. Subliniez 353.339 de noi contracte de muncă. În cadrul acestor contracte noi de muncă, ponderea covârşitoare o au contractele pe durată nedeterminată, în proporţie de 68%, adică 239.247 sunt contracte pe durată nedeterminată şi 114.092 contracte de muncă pe durată determinată, deci aproximativ 32%.
Aşa cum am spus şi la data adoptării Codului Muncii, contractele pe durată nedeterminată sunt şi rămân regula fundamentală în România.
În concluzie, în doar o lună de zile a fost posibil să aducem pe piaţa muncii 353.000 de noi contracte de muncă. Asta înseamnă că cei care au contracte de muncă nu mai depind de asistenţa socială a statului şi se fac economii la bugetul de stat. Pe de altă parte, tot atâtea persoane câte contracte de muncă noi sunt, sunt persoane care au asigurare de salariu, asigurare la sănătate, la şomaj şi la pensie. Asta înseamnă să faci o reformă, care să aibă eficienţă şi rezultate concrete, pentru că în aceşti doi ani am derulat zece reforme fundamentale ale statului: de la salarizare la pensii, de la asistenţă socială la legislaţia muncii, de la justiţie la educație şi sănătate. Unele reforme îşi văd rezultatele în timp, altele chiar în termeni concreţi, la o lună de zile pot să-şi arate rezultatele în aplicarea lor. Astăzi, în România, contracte active - deci primele sunt contracte noi în intervalul pe care l-am menţionat, în interval de o lună - acesta este numărul de contracte de muncă active în România, astăzi, 6.315.381.
Ce ne spune această cifră, care vizează numărul total de contracte de muncă, active astăzi în România? Ne spune că este cel mai mare număr de contracte de muncă, din 2008 încoace, de când există registrul electronic centralizat de evidenţă a salariaţilor. Până în 2008, nu a existat un registru electronic centralizat de evidenţă a salariaţilor, în România. Deci, am depăşit numărul contractelor de muncă existente în anul 2008, an înainte de declanşarea crizei şi a recesiunii în România. Ce înseamnă asta? Înseamnă faptul că afirmaţia confirmată de statistică, potrivit căreia, România a ieşit oficial din recesiune, este continuată şi confirmată şi de creşterea numărului contractelor de muncă, pentru că nu se poate să ieşi oficial din recesiune şi să scadă numărul contractelor de muncă sau să crească numărul de şomeri. Aşa cum veţi vedea, avem o creştere a numărului contractelor de muncă, şi cel mai îmbucurător fapt este că am depăşit numărul contractelor de muncă existente în anul 2008. Cum? Aveţi aici câteva statistici. În 31 decembrie 2008, erau 6.230.353 de contracte de muncă; în decembrie 2009, 5.924.571; în iunie 2011, 6.315.000. Deci, a fost depăşit cu mult numărul contractelor de muncă din luna decembrie 2008.
Vă prezint un grafic al evoluţiei 1 mai - 1 iunie. O creştere exponenţială, a numărului contractelor de muncă, pe parcursul lunii mai. După cum vedeţi, această tendinţă este crescătoare. Acum, uitaţi o evoluţie a contractelor de muncă din ianuarie 2008 până în 31 mai -1 iunie 2001. Dacă, în ianuarie 2008, aveam 5.933.246 contracte de muncă, s-a ajuns la un vârf, ca număr de contracte de muncă, în noiembrie 2008, la 6.296.205. Aici a fost vârful cel mai mare; în 2008, în noiembrie. A urmat perioada de criză şi recesiune şi, după cum vedeţi, începând cu 2011, odată cu ieşirea României din recesiune, cu două trimestre consecutive, de creştere economică, avem şi creşterea numărului contractelor de muncă, ajungând, aşa cum am spus, în mai 2011, la sfârşitul lunii, la 6.315.381 contracte de muncă.
Aici suntem în momentul de faţă, deci peste nivelul anului 2008, inclusiv luna noiembrie, ca o dovadă a faptului că ieşirea din recesiune este confirmată şi de creşterea numărului contractelor de muncă.
Acum, o evoluţie pe judeţe a numărului contractelor de muncă care au fost încheiate în luna mai. Vedeţi, cele mai multe contracte de muncă sunt în Bucureşti, în Constanţa, Timiş, Cluj, Prahova, Braşov, Iaşi. Acestea sunt judeţele care au cea mai mare creştere a numărului contractelor de muncă. Avem şi o schiţă pe verticală, să puteţi observa acest lucru.
Deci, Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj, Prahova, Braşov, Iaşi, Bihor, Dolj, Ilfov, Argeş, dacă este să vorbim de cele mai importante judeţe, ca număr de contracte de muncă, încheiate în luna mai.
Acum, în ce domenii s-au încheiat cele mai multe contracte de muncă, în luna mai? Cele mai multe contracte de muncă sunt în industria prelucrătoare - 61.407. Am luat câteva exemple, doar din şirul întreg de clasificări CAEN.
În domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, aveţi 61.155.
În domeniul construcţiilor, aveţi 60.298. La hoteluri şi restaurante, în turism, sunt 22.453, tranzacţii imobiliare - 21.486, transport şi depozitare, agricultură, silvicultură, pescuit, activităţi profesionale, ştiinţifice, tehnice sunt cele mai importante domenii unde am avut noi contracte de muncă, în luna mai, repet, în interiorul celor 353.339 de contracte de muncă.
Acum, şirul poate continua şi cu alte exemple: sănătate, asistenţă socială, informaţii, comunicaţii, învăţământ, intermedieri financiare şi asigurări, acte de spectacole, cultural-recreative, industria extractivă. Repet, sunt cele mai importante domenii selectate, pentru a oferi numărul contractelor de muncă. Acolo unde sunt sub o mie de contracte de muncă nu am trecut în acest grafic, pentru că ar fi fost insuficient spaţiu, pentru a vi-l prezenta.
Acum, înainte de a trece la şomaj, acestea sunt datele sintetice în ceea ce vizează efectul noului Cod al muncii, coroborat cu aceste controale pe care le-am efectuat timp de o lună pentru combaterea muncii la negru.
Vreau să se ştie că nu este nicio pauză în lupta împotriva evaziunii fiscale. Controalele vor continua şi în luna iunie. Am discutat chiar astăzi, cu domnul secretar de stat Ivăşchescu pentru ca şi în luna iunie aceste controale să fie menţinute, astfel încât să aducem în continuare mai multe locuri de muncă la suprafaţă, care, până acum, erau la negru. Avem legislaţia aferentă, avem autorităţi ale statului, trebuie doar să-şi facă datoria şi voinţa politică să fie menţinută, pentru că, atunci când se doreşte, acest exemplu este clar că se poate aduce în economie locul de muncă, astfel încât el să fie plătit conform legii şi nu la negru, aşa cum era în multe situaţii de până acum.
Acum, o scurtă trecere în revistă a ceea ce înseamnă şomaj. Spuneam, România a ieşit oficial din recesiune. Această informaţie, această stare de fapt este confirmată, pe de o parte, de numărul contractelor de muncă în creştere, pe de altă parte, de scăderea numărului de şomeri în România.
Vreau să fiu foarte direct şi realist - nu se schimbă, de pe o zi, pe alta, nivelul de trai al românilor, odată ce ţara a ieşit din recesiune. Mai trece un timp, până când, efectiv, şi în buzunare, resimţim acest lucru. Ceea ce este important că direcţia este corectă, o direcţie de creştere economică, 1,5-2%, anul acesta, 3,4-4%. Această creştere economică va fi aceea care, până la urmă, o vor resimţi în buzunare şi românii, mai ales pe parcursul anului 2012, cu condiţia să nu facem niciun pas înapoi de la reformele pe care le-am consacrat şi pus în aplicare şi mai mult decât atât, continuarea reformei companiilor de stat, o reformă extrem de importantă pentru ceea ce înseamnă sănătatea sistemului public din România. Acum să trecem la şomaj. Rata şomajului astăzi, întâi, luăm data de 1 iunie, data de ieri, şi sunt datele pe care le avem de la sfârşitul lunii mai, rata şomajului este de 4,97%, cu 0,44 puncte procentuale mai mică decât în aprilie 2011. În ceea ce priveşte numărul de şomeri, 453.067 persoane cu 40.371 mai puţine persoane în şomaj, decât la sfârşitul lunii aprilie 2011.
Aici este un grafic al evoluţiei şomajului din perioada ianuarie 2008, până la sfârşitul lui mai 2011. După cum vedeţi, am plecat de la 4,2% rata şomajului în 2008, an de maximă creştere economică, +8 creştere economică, şi am ajuns la un vârf, în martie 2010, de 8,39%, vârful şomajului în România, în perioada crizei şi recesiunii, după care, treptat, rata şomajului coboară şi, vedeţi, scade accentuat, începând cu trimestrul I, 2011, de la 6,58%, la 5,92%; 5,41%, acum, 4,97%. Deci, şi acest lucru confirmă că, încet, dar sigur, România merge într-o direcţie de creştere economică şi lasă în trecut partea care a ţinut de cădere economică, şi mai grea, din punct de vedere al consecinţelor pentru populaţie. Dacă ne raportăm la perioada decembrie 2008, vedeţi că în acest moment avem 4,4% rata şomajului în decembrie 2008 şi 4,9% în mai 2011. Deci, ne apropiem de rata şomajului care era în decembrie 2008, adică, iarăşi, o dimensiune care arată trendul sănătos, pe care îl avem de coborâre treptată, dar sigură, a şomajului, în România, cu vârful, despre care am vorbit, martie-aprilie 2010. Aici avem un grafic care arată evoluţia clară, de la vârful şomajului, în martie 2010, 8,39% până la 4,97%, în momentul de faţă.
În ceea ce priveşte judeţele care au şomaj, această analiză ce ne spune? Avem o medie a şomajului de 4,97%. Rata cea mai scăzută a şomajului este de 1,9%, în Timiş; rata cea mai mare, de 9,5% în Vaslui. Faptul bun este acela că nu mai avem niciun judeţ cu o rată a şomajului de peste 10%. Şi avem judeţe cu o cifră a şomajului sub medie, între 4 şi 4,97%, şi putem să ne uităm aici la Satu Mare, la Caraş-Severin, la Vâlcea, Sibiu, Braşov, Suceava – sunt județe care au o rată între 4 şi 4,97%. Sunt alte judeţe care stau şi mai bine, în sensul că au o rată a şomajului şi mai mică, între 1 şi 4%- Maramureş, Bihor, Arad, Timiş, Ilfov, Constanţa, Bistriţa, Botoşani - sunt judeţe care au o rată a şomajului între 1 şi 4%. Sunt judeţe care au rată peste medie, între 4 şi 9%, cele cu albastru, pe care le puteţi vizualiza, şi Vaslui, care are singurul între 9 şi 10%, cifră a şomajului. Ceea ce noi accentuăm atât la nivelul Guvernului, cât şi la nivelul Ministerului Muncii, este sprijinirea firmelor care angajează şomeri, pentru că avem resurse de la bugetul de stat pentru finanţarea firmelor care angajează şomeri, iar aceste resurse financiare se distribuie, după cum urmează.
Firmele care angajează şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau care îşi cresc singuri copiii, şomerii care îşi cresc singur copiii, adică familiile monoparentale, angajatorii care angajează asemenea persoane beneficiază de o subvenţie lunară de 500 de lei pe lună, adică cinci milioane de lei vechi. De asemenea, firmele care angajează şomeri care mai au trei ani până al pensie, beneficiază din partea statului, prin Ministerul Muncii, de un sprijin financiar de 500 de lei, de cinci milioane de lei vechi, pe lună, dacă angajează un şomer, care mai are trei ani până la pensie.
De asemenea, dacă e vorba de angajarea tinerilor în câmpul muncii, vreau să ştiţi că, în funcţie de nivelul studiilor, firmele care angajează tineri cu nivel de pregătire primar sau gimnazial, aici, beneficiază de un sprijin de 500 de lei pe lună, de la stat; dacă au studii liceale sau postliceale - 600 de lei oferă statul firmei care angajează un tânăr; dacă angajează un tânăr cu studii universitare - 750 de lei, vine statul şi contribuie la plata drepturilor salariale ale tânărului care este angajat de către o firmă.
Mai mult decât atât, mai există sprijin, din partea Ministerului Muncii şi a Guvernului, pentru angajarea tinerilor, pe perioada vacanţelor. Vedeţi, 250 de lei, contravaloarea lunară a serviciului, inclusiv instruirea teoretică a ucenicului sau pentru studenţi care sunt angajaţi pentru cel mult 60 de zile, pe perioada vacanţelor. Angajezi studenţi, beneficiezi de un sprijin din partea statului, de 250 de lei, tocmai pentru a avea mai multe locuri de muncă şi, după cum vedeţi, ne-am orientat cu acest sprijin al statului spre cele două categorii care îşi găsesc mai greu un loc de muncă, acum, în România. Cei peste 45 de ani sau mai au numai câţiva ani până la pensie şi tinerii absolvenţi care îşi găsesc, iarăşi, mai greu un loc de muncă, aici statul vine şi sprijină în mod direct firmele care angajează şomeri pentru a putea să aibă noi locuri de muncă.
Acestea sunt cele mai importante modificări pe care vi le-am prezentat cu privire la evoluţia contractelor şi a ratei şomajului, în perioada pe care am analizat-o: 1 mai - 1 iunie. Eu spun că este un rezultat pozitiv şi care trebuie să fie continuat prin activitatea intensă a structurilor statului şi aplicarea fără excepţie a legii, potrivit principiului că nimeni nu este mai presus de lege în această ţară, inclusiv în ceea ce priveşte combaterea muncii la negru. /…./
Dacă dumneavoastră aveţi întrebări.
Reporter: Aţi spus că aceste controale vor fi continuate - aţi discutat cu domnul Ivăşchescu, acest lucru, ar trebui să fie făcut de viitorul ministru al muncii. Este domnul Ivăşchescu următorul ministru, în condiţiile în care este, din câte ştim noi, secretar de stat pe problematicile privind asistenţa socială.
Emil Boc: Aşa şi este. Decizia de continuare a controalelor aparţine ministrului interimar al muncii, subsemnatului. Sper ca şi viitorul ministru al Muncii să nu iasă din cuvântul primului-ministru şi să renunţe la aceste controale. Veţi avea şi vom avea un nou ministru al Muncii până la sfârşitul acestei săptămâni, aşa cum am declarat ieri, la conferinţa de presă de la Palatul Victoria.
Reporter: Sulfina Barbu a fost dată drept sigură.
Emil Boc: Avem o listă scurtă, în acest moment, pe care o analizăm şi, repet, până la sfârşitul săptămânii vom avea un nou ministru al Muncii.
Reporter: Ne puteţi spune cine este pe această listă scurtă?
Emil Boc: Cred că această discuţie este, în primul rând, în interiorul PD-L şi, după aceea, discuţii cu preşedintele României.
Reporter: Mai sunt 24 de ore până când se termină mandatul dumneavoastră de interimar
Emil Boc: V-am spus: vom avea un nou ministru al Muncii până la expirarea termenului legal de interimat.
Reporter: Astăzi, 140.000 de poliţişti au aflat că norma de hrană le-a fost tăiată. Cum comentaţi acest lucru? Se întâmplă acum, în acest moment, şi au aflat tot astăzi că în iulie pot primi norma aceea completă, dar să fie anunţat la început de lună. Cum comentaţi acest lucru?
Emil Boc: E o decizie luată exclusiv la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi care este cu caracter temporar, aşa cum a anunţat ministrul, urmând ca în luna iulie să se reintre în normalitate, iar ministrul de Interne a oferit explicaţiile pe care le-aţi auzit cu toţii.
Reporter: Se va întâmpla la fel şi la Ministerul de Finanţe?
Emil Boc: Nu am o asemenea informaţie la Ministerul Finanţelor.
Reporter: Poliţiştii ameninţă cu noi proteste. Se pare...
Emil Boc: Dialogul trebuie să fie singura soluţie de rezolvare a tuturor conflictelor care, la un moment dat, pot apărea în societate.
Reporter: Cum va funcţiona acea nouă instituţie de control al averilor mari nedeclarate? Concret...
Emil Boc: Prin intermediul unui departament special în interiorul ANAF-ului.
O structură cu persoane bine determinate şi pregătite. Această structură face parte şi din cadrul acordului pe care-l avem cu Comisia Europeană, şi oameni din această structură vor fi specializaţi şi vor beneficia de expertiză, inclusiv din străinătate, din SUA, astfel încât să învăţăm cele mai bune practici pentru a realiza inclusiv controlul averilor mari în România, pentru ca toţi să se supună legii, iar cei care au o avere dobândită ilegal să suporte rigorile penale şi, în acelaşi timp, la Fisc să se adune banii necesari pentru susţinerea bugetului, potrivit obligaţiilor fiscale pe care le plăteşte orice cetăţean.
Reporter: Dar cum îi veţi /.../ pe cei care vor fi controlaţi?
Emil Boc: Este vorba de o analiză de risc, făcută în speţă prin metode specifice domeniului respectiv, care nu are nicio legătură cu vreo componentă politică sau de altă natură - aşa cum se face şi în America sau într-un alt stat democratic.
Reporter: Ce planuri aveți pentru Autostrada Transilvania?
Emil Boc: Ea trebuie să meargă mai departe, urmează ca negocierile să fie finalizate la nivelul Ministerului Transportului, împreună cu Bechtel.
Reporter: Ce ştiţi despre /.../ de la Bistriţa-Năsăud?
Emil Boc: Nu ştiu nimic, pentru că e vorba de exercitarea unei autorităţi a statului, printr-o structură care este independentă de celelalte puteri, iar, într-o asemenea structură, fiecare răspunde în faţa legii, potrivit faptei pe care a săvârşit-o, iar Justiţia este cea care tranşează, în manieră finală, dacă persoana este sau nu vinovată.
Reporter: Domnule premier, revenind la problemele cu contractele de muncă: ne-aţi spus câte contracte de muncă sunt active. Câte contracte au fost închise? Pentru că ne-aţi spus câte s-au încheiat, dar au fost închise şi un număr de contracte /.../
Emil Boc: Au fost încheiate acele contracte cărora le-a expirat durata de valabilitate.
Reporter: Nu aveţi un număr?
Emil Boc: Nu am în acest moment un număr pentru că pe mine mă interesează în primul rând să ştiu, în luna mai, contracte noi încheiate, astea sunt – 353 de mii -, şi mă interesează contractele active. În contractele acestea, active, evident că sunt eliminate acele contracte care au ieşit ca valabilitate din termen, iar, repet, vestea îmbucurătoare a fost, aici, aceea că am depăşit numărul de contracte de muncă din 2008 – contracte active -, adică, la momentul de astăzi, eliminate fiind acele contracte care nu mai sunt în vigoare, avem aceste contracte de muncă active, ca număr peste numărul din noiembrie 2008, din ianuarie 2008, aşa cum aveţi acest grafic.
Reporter: Dacă aveţi un număr, măcar câte persoane au două-trei contracte /.../ Emil Boc: Acest lucru este imposibil de ştiut. Nu avem aplicaţia electronică, ce să ne poată permite în acest moment o asemenea analiză. Probabil că, în timp, se va putea şti acest lucru.
Reporter: Există o diferenţă între numărul de contracte active şi numărul de salariaţi /.../
Emil Boc: Este posibil acest lucru. Statistica ne oferă, la un moment dat, numărul oficial de contracte de muncă, per persoane. Ce pot să vă spun este că aici avem aceste date, pe care la Ministerul Muncii, pe baza Registrului electronic de evidenţa salariaţilor, le avem în momentul de faţă - aceste contracte de muncă nou încheiate.
Reporter: Vreau să vă întreb cât a crescut contribuţia la pensii, în ultima lună, având în vedere acest număr impresionant de contracte nou încheiate?
Emil Boc: E prematur să poţi face o asemenea evaluare, să închei contracte, şi în luna următoare se plătesc contribuţiile, astfel încât să putem vedea consecinţele practice, bănuiesc.
Declaraţia se depune în luna în luna următoare. Vom vedea.
Reporter: Spuneați că avem o rată a șomajului de 4,97%. Asta înseamnă că românii o duc mai bine?
Emil Boc: Nu încercaţi să spuneţi altceva decât am spus.
Încă, în România, nu este lapte şi miere. Încă, românii o duc greu, şi înţeleg asta. Înţeleg că mulţi sunt nemulţumiţi, dar, ce trebuie să înţelegem este următorul lucru: că am trecut cu ţara prin furtună. Mai sunt nori pe cer, de criză, dar ne îndreptăm spre vremuri mai liniştite - nu peste noapte, nu de pe o zi, pe alta - şi că rezultatele acestea, semnele acestea bune, ieşirea din recesiune, număr mai mare de contracte de muncă, scăderea cifrei şomajului, cel mai mare volum al exporturilor după '89, creşterea productivităţii muncii sunt date care adunate ne arată că mergem într-o direcţie bună care va duce la creşterea economică pe care o vor resimţi şi românii în buzunare, în perioadele următoare. Asta spun. Dar în acelaşi timp, repet, înțeleg starea de nemulţumire a multor oameni, ca încă o duc greu. Dar ce s-ar fi întâmplat dacă România intra în colaps şi ajungeam în imposibilitatea de plată a salariilor şi pensiilor, dacă n-am fi luat măsurile despre care am vorbit? E greu acum să te pui într-un asemenea scenariu, dar acolo am fi ajuns dacă noi cei care astăzi conducem România n-am fi pus pe planul doi imaginea şi sondajele de opinie, şi am fi pus în primul plan interesul general de a salva ţara de la colaps şi a o trece prin furtuna pe care o cunoaşteţi că am avut-o în România, determinată de criza economică mondială, prin care toate ţările au trecut.
Credeţi că România a fost o insulă, care a luat măsuri grele? Uitaţi-vă acum ce se întâmplă, încă, în multe ţări din Uniunea Europeană. Uitaţi-vă la ce măsuri se iau în Germania sau în Marea Britanie. Aceste lucruri au fost, repet, nevoite. Am avut şi contextul lui 2008, pe care îl ştiţi cum a fost - fără bani la buget, cu cei de la BCR, bani din privatizare consumați, cu un deficit de 5,4%, pe o creştere de +8 - ce mai vreţi? Toate relele s-au adunat la sfârşitul lui 2008 şi am fost în această situaţie, pe care o cunoaşteţi.
Reporter: Şi atunci, poetic, aşa cum v-aţi exprimat dumneavoastră...
Emil Boc: Nu prea e vreme de multă poezie. V-am spus doar mai plastic unele lucruri.
Reporter: Aşa, mai plastic, când se duc norii?
Emil Boc: Se duc încet, dar sigur, dacă nu se fac paşi înapoi. Se duc spre vremuri mai liniştite, dacă nu se va cădea în patima populismului, din nou. Dacă se renunţă la reformele care au fost demarate, dacă vor veni politicieni care vor promite iarăşi lucruri care n-au acoperire, aşa cum au făcut cei de la sfârşitul anului 2008. Asta se poate întâmpla oricând, să se revină la o situaţie mai gravă - dacă aceste lucruri din nou s-ar întâmpla în România şi nu s-a învăţat nimic din lecţia crizei şi din lecţia anului 2008. Dacă vor fi politicieni care din nou să repete greşelile din 2008, ţara va avea probleme. Vă mulţumesc mult! Vă doresc o după-amiază plăcută şi vă urez o colaborare excelentă, cu viitorul ministru al muncii!
Reporter: Ne veţi prezenta viitorul ministru al muncii, aici, la Ministerul muncii?
Emil Boc: Voi fi obligat legal să predau protocolului documentele necesare pentru continuitatea la Ministerul Muncii. /…./
Reporter: Ne puteţi confirma dacă Radu Negrescu, Marian Preda, Sulfina Barbu şi Claudia Boghicevici au fost luați în cărți ?
Emil Boc: Repet, este incorect faţă de colegii mei. Vă spun, avem o listă acum mai scurtă. Am avut una mai lungă, avem una mai scurtă pentru finalizare şi până la urmă va fi o listă cu un nume, evident, şi care va fi noul ministru al Muncii. Vă mulţumesc şi vă doresc o seară plăcută!

Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 02.06.2011